În perioada noiembrie-decembrie 2024, 20 de instituții media monitorizate au publicat în total 1075 materiale pe subiectul diversității și incluziunii, comparativ cu 808 materiale în anul 2023 (când au fost monitorizate 15 instituții media) și 442 de materiale în prima etapă a monitorizării - în anul 2022, când au fost incluse 10 instituții media. Exercițiul de monitorizare a inclus analiza cantitativă, calitativă și evaluarea contextuală a materialelor jurnalistice.

Ca și în perioadele precedente de monitorizare, majoritatea materialelor au fost prezentate sub formă de știri sau reportaje, în timp ce alte genuri jurnalistice, precum investigațiile, editorialele etc., au fost mai puțin utilizate. Cele mai multe materiale publicate în perioada de monitorizare au relatat despre femei, refugiați și persoane în etate, iar mai mult de jumătate din conținutul jurnalistic supus monitorizării au fost subiectele originale, realizate prin efortul echipelor redacționale. Problemele persoanelor LGBT, ale persoanelor de etnie romă sau ale celor care trăiesc cu HIV/SIDA, integrarea în societate a foștilor deținuți, au fost subiecte rar abordate de media monitorizate.

Rezultatele monitorizării finale relevă faptul că, în general, instituțiile media au respectat normele deontologice la scrierea și redactarea materialelor despre persoanele vulnerabile. În același timp, unele instituții media monitorizate nu acordă suficient spațiu subiectelor privind toleranța și diversitatea și nu includ în articole opinia reprezentanților grupului vizat.

Natalia Porubin, expertă media și autoarea raportului, a recomandat colegilor din media să ofere mai mult spațiu temelor despre persoanele care fac parte din anumite grupuri vulnerabile supuse discriminării: „Materialele despre reprezentanții unei minorități sau persoanele cu dizabilități psiho-sociale trebuie să includă neapărat și opinia acestora sau a organizațiilor care îi reprezintă. Atunci când realizăm materiale despre aceste persoane, e bine ca media să nu profite de vulnerabilitatea acestora și să le respecte demnitatea”.

Raportul de monitorizare a depistat și anumite lacune deontologice ce țin de prezentarea în subiectele  jurnalistice a situațiilor tragice, inclusiv cu implicarea copiilor. În acest sens, președinta Consiliului de Experți și Experte a Consiliului de Presă Viorica Zaharia a recomandat colegilor din presă: „Vom evita să abordăm din punct de vedere al senzaționalului disputele familiale, inclusiv cu implicarea copiilor, tragediile și alte evenimente cu conotații negative, pentru că astfel de evenimente nu sunt spectacole”.

Viorica Zaharia s-a referit și la noile reglementări ale Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, în materie de toleranță și diversitate. Cele câteva articole noi vizează nedivulgarea datelor personale (inclusiv a diagnosticului), abordarea incluzivă, bazată pe drepturile omului, respectul pentru demnitatea umană.

Pentru abordarea echilibrată și profesionistă a subiectelor sensibile, jurnaliștii  pot găsi răspunsuri și recomandări în mai multe ghiduri tematice, precum:

Ghid pentru jurnaliști / Abordarea în presă a violenței în bază de gen și a violenței împotriva copiilor

Îndrumar pentru jurnaliști / Cum protejăm imaginea copiilor în subiectele jurnalistice cu conotație negativă

Ghid de stil cu norme etice pentru jurnaliști

Tutorial video / Cum trebuie să procedeze redacțiile cu mesajele de ură?

Tutorial video / Terminologia corectă în cazul grupurilor marginalizate

Tutorial video / Cum pot fi scrise materialele jurnalistice despre incluziune

De menționat că redacțiile monitorizate în anul 2024 au fost Ziarul de Gardă, Observatorul de Nord, Unghiul, Expresul, SP Bălți, Agora.md, NewsMaker.md, Diez.md, Tuk.md, Realitatea.md, Unimedia.info, Ziuadeazi.md, Nokta.md, TV GRT, TV 8, Moldova 1, Jurnal TV, Pro TV, Radio Chișinău și Radio Moldova. Raportul de monitorizare a diversității nr. 3 în limba română este disponibil AICI.

Această activitate este implementată de Asociația Presei Independente în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II", componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament", finanțat din resursele acordate de Guvernul Elveției și Suedia.