De cinci ierni, în cazangeria de la Obileni, Hîncești e curat, cald și fără fum. Cu suportul financiar al Uniunii Europene (UE), autoritățile publice locale de aici au trecut de la încălzirea pe bază de cărbuni la cea cu biomasă, iar în calitate de combustibil se folosesc peleți cumpărați de la agenții economici locali. La cazangerie sunt conectate primăria, oficiul poștal, oficiul medical și biblioteca. Pentru a eficientiza consumul, toate aceste instituții sunt amplasate în aceeași clădire.

La 2 martie 2021, în R. Moldova a început campania de imunizare anti-COVID cu vaccinul AstraZeneca, aprobat de Uniunea Europeană. Până a ajunge vaccinul occidental în R. Moldova, în ultimele trei luni, presa de propagandă s-a concentrat pe o promovare agresivă a vaccinului Sputnik V, denigrând, în același timp, siguranța vaccinurilor occidentale, precum Pfizer/BioNTech, Moderna sau AstraZeneca. Specialiștii în sănătate publică spun că dezinformările cresc reticența populației la vaccinare, ceea ce ar putea agrava răspândirea infecției noului coronavirus. Oamenii sunt încurajați să nu se informeze din surse media dubioase, să analizeze critic informația despre vaccinuri și să asculte recomandările medicilor.

Clădirea Muzeului de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov-Russu” din orașul Călărași a devenit și mai atractivă după ce, la începutul lunii februarie curent, a fost iluminată arhitectural, cu suportul acordat de către Uniunea Europeană. Acum, vizitatorii admiră clădirea muzeului atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Autorităţile publice locale au optat să ilumineze clădirea cu echipament eficient energetic, care are și un aspect estetic plăcut.

Aprovizionarea cu apă a municipiului Hîncești este problematică. Jumătate de oraș încă are apă tehnică în robinete (cunoscută și sub numele de apă sulfuroasă). Cealaltă jumătate de oraș este aprovizionată cu apă pompată din apele subterane ale satului Fîrlădeni, aflat la 8 km de oraș.

În Republica Moldova, vaccinul împotriva COVID-19 încă nu a ajuns, însă unii oameni afirmă că nu se vor imuniza, deoarece vaccinul ar putea avea efecte adverse. Unii moldoveni din diaspora care deja s-au vaccinat le recomandă celor rămași în țară să își administreze vaccinul și să nu asculte diferiți presupuși medici sau profeți.

Odată cu aprobarea mai multor vaccinuri împotriva COVID-19, pe Internet și pe rețele sociale sunt publicate tot mai multe falsuri despre vaccin și vaccinare. Miturile şi teoriile conspirației că prin vaccin se introduc cipuri sau soluții care pot cauza moartea sau diferite boli alimentează reticența populației. Experții recomandă să avem încredere în specialiști și să filtrăm informațiile distribuite de site-uri marginale prin „sita” gândirii critice.

La ultima ședință din acest an, deputații socialiști, cei din partidul „Șor” și din platforma „Pentru Moldova” au modificat Codul serviciilor media audiovizuale și au permis retransmiterea programelor informative și analitice ale posturilor de televiziune din Federația Rusă, care erau interzise până atunci. Imediat după publicare amendamentelor în „Monitorul Oficial”, televiziunile controlate de PSRM au început să retransmită știrile și emisiunile informative ale unor posturi TV din Rusia, recunoscute la nivel european ca portavoce ale propagandei pro-Kremlin.

Pandemia noului coronavirus a dat apă la moară celor care promovează diverse teorii ale conspirației. Ei distribuie speculații și falsuri care de care mai întortocheate despre originea și combaterea virusului. Mulți oameni dau crezare acestor informații fără a le analiza, deoarece nu au o gândire critică dezvoltată. Experții spun că teoriile conspirației trebuie dezmințite în același limbaj simplu în care au fost răspândite.

În multe localități din țară oamenii încă mai aruncă la nimereală gunoiul menajer, în râpi sau pe marginea râurilor, ceea ce reprezintă un pericol real pentru mediul ambiant. Asta se întâmplă pentru că lipsesc locurile amenajate de acumulare a deșeurilor sau pentru că oamenii nu vor să plătească pentru transportarea gunoiului. De doi ani, locuitorii comunei Lozova din raionul Strășeni beneficiază de servicii de transportare a gunoiului, iar acum lozovenii sunt învățați că trebuie să sorteze gunoiul.

Acum trei ani, în Germania a fost adoptată o lege care impune amenzi foarte mari, de până la 50 de milioane de euro, rețelelor de socializare, cum ar fi Facebook sau Twitter, care nu șterg rapid de pe platformele lor declarațiile și postările care instigă la ură și discriminare, dar și știrile false.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a fost marcată de atacuri la persoană, discurs de ură și dezinformări. Alegătorii moldoveni au fost speriați că se vor închide școli, spitale, primării, iar organizațiile neguvernamentale ar susține și ar finanța unii candidați din bani străini. Dezinformări similare au fost transmise în această toamnă și la alegerile parlamentare din Georgia. În această țară, alegătorii la fel au fost manipulați prin teorii ale conspirației și comparații false, candidații partidului de guvernământ atribuindu-și calitatea de „forțe naționale”, iar oponenții politici fiind prezentați ca „revoluționari homosexuali”. Experții media din ambele țări spun că aceste tehnici bazate pe falsuri sunt folosite de politicieni pentru a-i dezorienta pe alegători, iar cetățenii ar trebui să-i penalizeze cu votul lor pe cei care încearcă să-i manipuleze.

Persoanele trecute de 55 de ani au avut cea mai activă participare la primul tur al alegerilor prezidențiale, arată datele Comisiei Electorale Centrale, iar cea mai scăzută participare s-a înregistrat la categoria de vârstă 18-35 de ani - în jur de 40% din cei înscriși în liste care au venit la vot. Tinerii activi care au votat, fie în țară, fie peste hotare, susțin că este nevoie de încă o mobilizare, în turul doi, întrucât, „a vota înseamnă a participa la guvernare”. Asociația Presei Independente (API) a vorbit cu doi tineri care au argumente solide pentru semenii lor care încă ezită să meargă pe 15 noiembrie la votare.