Consumatorii de informații din Finlanda nu acordă nicio atenție site-urilor de știri false, deoarece au o gândire critică dezvoltată. Lauri Palsa, expert media și consilier principal în cadrul Departamentului pentru Educație Media și Media Audiovizuală la Institutul Național al Audiovizualului din această țară scandinavă, spune că la ei gândirea critică a evoluat în timp, deoarece pe asta s-a pus accent la toate etapele școlarizării: din copilărie până la facultate.

Avalanșa de știri false din ultima perioadă este tot mai greu de controlat, iar în perioade dificile precum pandemia de coronavirus sau în campanii electorale, oamenii sunt mai vulnerabili informațional. Din cauza unei gândiri critice neantrenate, publicul continuă să citească și să creadă în știrile false, promovându-le pe rețelele sociale, contribuind astfel și mai mult la intoxicarea mediului on-line. Pedagogii și experții media sunt de părere că gândirea critică trebuie formată în familie și în școală, astfel ca elevul să devină un consumator care știe să analizeze informația, iar când va ajunge față în față cu buletinul de vot, opțiunea sa politică să fie conștientă și bine argumentată.

De cinci ani, de când au fost instalate platforme de colectare separată a gunoiului, străzile din Șoldănești sunt mai curate, iar locuitorii sunt mai responsabili. O platformă conține patru tomberoane – pentru sticlă, plastic, carton, deșeuri menajere, deservind mai multe case de pe aceeași stradă. În prezent, 12 localități din raion sunt conectate la serviciile SA „Salubritate Șoldănești”, utilizând cele 237 de platforme de colectare. Acest lucru a fost posibil datorită unui amplu proiect susținut financiar de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Fiind amplasate în școli, case de cultură sau alte edificii cu trepte la intrare, cele mai multe secții de votare vor fi și de această dată greu accesibile pentru persoanele în scaun rulant sau cu dificultăți locomotorii. Asta poate descuraja persoanele cu dizabilități să vină la vot. Cu toate acestea, reprezentanții ONG-urilor din domeniu le recomandă persoanelor cu nevoi speciale să consulte harta accesibilității, întocmită la scrutinul din anul trecut cu ajutorul PNUD Moldova, pentru a se orienta unde este cea mai apropiată secție cu pantă de acces și să meargă acolo. Urna mobilă este și ea o soluție, însă votarea în secție este și un element de integrare în societate a acestor persoane, mai spun specialiștii.

În pofida regimului de carantină stabilit de autoritățile de la Tiraspol până la 1 decembrie 2020, cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în stânga Nistrului vor putea ieși din regiune în ziua de 1 noiembrie 2020 pentru a participa la votarea președintelui Republicii Moldova. Cel puțin așa anunță Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău. Biroul a stabilit, împreună cu Comisia Unificată de Control, și un mecanism de semnalare a eventualelor incidente.

La fel ca la alegerile precedente, pentru mii de moldoveni din diaspora participarea la prezidențialele din 1 noiembrie 2020 va însemna un efort semnificativ, întrucât vor trebui să parcurgă și sute de kilometri până la secția de vot. Deși în acest an peste hotare vor fi deschise mai multe secții ca oricând – 139, față de 100 de secții la prezidențialele trecute, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura o accesibilitate totală a cetățenilor la urne. Chiar și așa, tinerii cu care am vorbit, aflați în diferite țări europene, spun că și de această dată, în pofida distanței și a dificultăților puse de pandemie, vor face tot posibilul să ajungă la secția de votare.

Svetlana Borș, profesoară de limba și literatura română de la Liceul Teoretic ,,Mihai Stratulat”, din satul Boșcana, raionul Criuleni, de câțiva ani predă disciplina Educație media. Ea spune că în prezent elevii au mai multe posibilități să învețe să gândească critic, însă e de părerea că de instruiri au nevoie și adulții, cei care participă la alegeri.

În timpul campaniilor electorale, indiferent de tipul alegerilor, candidații vin în fața alegătorilor cu diferite promisiuni, promovându-se și lăudându-și programele electorale. Experții le recomandă votanților să fie atenți și să analizeze critic orice declarație a politicienilor, deoarece unele promisiuni din pliantele electorale nu sunt de competența funcției pe care o râvnește candidatul. Fără o gândire critică și o cultură politică dezvoltată, alegătorii pot fi ușor manipulați.

Moldovenii achită tarife diferite pentru consumul apei de la robinet. Dacă locuitorii orașelor Drochia și Cantemir plătesc circa 10 lei pentru un metru cub de apă consumat, cei din orașele Fălești sau Edineț sunt nevoiți să achite un preț dublu, pentru aceeași cantitate de apă consumată. Experții explică această diferență de preț prin factorii care influențează formarea tarifului la apă pentru consumatorii casnici, cum ar fi calitatea apei, starea țevilor, relieful localității, modalitatea de captare a apei, dar și densitatea populației din localitate.

Pe mii de tineri cu drept de vot din Republica Moldova scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020 îi va prinde în alte localități decât cele de baștină. Este vorba în special despre studenții care învață în Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat sau alte orașe. Așa cum au arătat rezultatele altor alegeri, faptul că nu dispun de viză de reședință în aceste localități îi poate descuraja să meargă la vot. Comisia Electorală Centrală informează (CEC) că la 1 noiembrie studenții vor putea vota dacă își declară locul nou de ședere la preturi sau primării până la 1 octombrie sau dacă își iau un certificat pentru drept de vot, în perioada 12-31.

La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 urmează să voteze în jur de 40 de mii de tineri care abia au împlinit 18 ani. Va fi primul exercițiu de vot pentru ei. O liceană din Chișinău, Corina Constantinov, explică de ce va merge neapărat la vot, iar specialiștii de la Comisia Electorală Centrală (CEC) și Agenția Servicii Publice (ASP) informează la ce ar trebui să fie atenți primo-votanții până în ziua scrutinului.

În unul din articolele precedente, v-am relatat cum s-a schimbat viața localnicilor din două comune de la sudul Moldovei, Ursoaia și Lebedenco din raionul Cahul, după ce s-a construit un sistem modern de apeduct, astăzi „am poposit” în nordul țării, în raionul Florești. Deja de doi ani, locuitorii câtorva sate și comune din acest raion se bucură de apă potabilă la robinet. Fiind amplasate în apropierea râului Răut, izvoarele și fântânile care au mai rămas aici au apă dură, calcaroasă, iar consumul îndelungat al acesteia le provoacă oamenilor probleme de sănătate.