Achitarea salariilor „în plic” este un fenomen tot mai accentuat în Republica Moldova. Potrivit ultimelor date publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în cel de-al II-lea trimestru al anului curent munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 8%, față de 6,2% în trimestrul II al anului trecut. Munca nedeclarată în sine nu este corupție, însă ea reprezintă o sursă de risc pentru fapte de corupție, susțin experții.

Platforma online Egradinita.md a fost creată pentru a facilita înmatricularea copiilor la grădinițele din mun. Chișinău, dar și pentru a elimina „taxele în plic” pe care le plăteau părinții. Însă după șase ani de la lansarea sistemului, taxele informale continuă să se achite. Unii părinți recurg la această practică când insistă să-și înscrie copilul la o grădiniță anume, alții pentru că se pomenesc în imposibilitatea de a face față sistemului.

În ultima perioadă, în spațiul public au fost mediatizate câteva cazuri când angajați ai Institutului Oncologic din Chișinău ar fi bănuiți că iau mită de la pacienți, inclusiv de la cei aflați în stadii terminale de boală. De cele mai multe ori, medicii vizați nu-și recunosc vina, în timp ce dosarele care ajung în instanță sunt tergiversate. Autoritățile recunosc problema plăților informale la Institutul Oncologic și vorbesc despre corupția sistemică care trebuie contracarată prin reeducarea pacienților și a cadrelor medicale.

Se apropie luna septembrie, iar la adunările de început de an școlar, părinții din nou vor fi anunțați despre taxele informale achitate în instituțiile publice de învățământ. Deși cadrul legal interzice colectarea și primirea acestor recompense, în unele instituții școlare părinții în continuare sunt „rugați insistent” să dea bani pentru fondul clasei, fondul școlii, reparații etc. Anul trecut au fost introduse modificări la Codul Contravențional care îi sancționează cu amenzi și pe cei care adună banii, și pe cei care îi primesc. Părinții sunt încurajați să denunțe cazurile de estorcare de bani la Linia Națională Anticorupție (080055555), disponibilă 24/24, 7 zile pe săptămână.

Numărul aleșilor locali care au declarat benevol o situație de conflict de interese este în scădere. Dacă anul trecut la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și-au declarat conflictele de interese 261 de aleși locali (subiecți ai declarării), în primele șase luni ale anului curent – doar 77. Inspectorii ANI îi încurajează pe subiecți să-și declare eventualele conflicte de interese și să ceară ajutorul instituției pentru rezolvarea unor situații de acest fel. În caz contrar, dacă o situație de conflict de interese este constatată de ANI și menținută de instanța de judecată, atunci aleșii locali pot fi revocați din funcții.

Aproape 50 de cauze penale care vizează infracțiuni de corupere pasivă și activă, trafic de influență și spălare de bani, săvârșite de angajați ai Agenției pentru Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și agenți economici în procesul de acordare a subvențiilor pentru agricultură erau în gestiunea Centrului Național Anticorupție (CNA) la mijlocul lunii martie 2023. Astfel de cifre nu mai reprezintă o noutate, dar atât experții, cât și autoritățile spun că domeniul acordării subvențiilor în agricultură rămâne unul cu riscuri mari de corupție.

Achizițiile publice sunt deosebit de vulnerabile la corupție. Lipsa de transparență a procesului de planificare și de desfășurare a achizițiilor, dar și concurența neloială fac ca procurările să fie opace și să fie admise ilegalități. Pentru a elimina suspiciunile la diverse etape de achiziții, experții recomandă ca în procesul de monitorizare a concursurilor de achiziții să fie implicați cetățenii și societatea civilă.

„Mi-a scris mămica unui copil cu dizabilitate foarte gravă, țintuit la pat și cărucior, pe care nu l-a abandonat și îl îngrijește de 18 ani cu multă dragoste și dăruire. Vă închipuiți o mamă care supraviețuiește din pensia modestă a fiicei și o bucățică doar de salariu de asistent personal, încropind venituri de vreo 2 mii de lei lunar. Și iată, când a ajuns să meargă la specialist în raion (Soroca) pentru o consultație, plătind din puținul pe care îl are 600 lei pentru taxi tur-retur, medicul i-a luat și 90 lei pentru consultație. Neoficial. În birou. Cunosc numele acestui medic. O să-l găsesc mâine. Să-i ducă banii acasă”. Asta scria ministra Sănătății, Ala Nemerenco, pe pagina sa de Facebook, în decembrie 2022, la scurt timp după marcarea Zilei internaționale a luptei împotriva corupției. Este vorba de o plată neoficială de 90 de lei, dar un caz sensibil care demonstrează existența unor asemenea practici, lucru recunoscut și de autorități. „Vulnerabilitatea persoanelor care necesită servicii medicale crește riscul de corupție în sănătate”, consideră experta în sănătate publică, Rodica Rusu-Gramma.

Peste 30 de persoane: medici, asistente și personal medical din Rezina, figurează într-o cauză penală în care s-a stabilit că pretindeau bani pentru eliberarea gradelor de dizabilitate. Atât autoritățile, cât și experții admit că acesta nu este un caz singular și că există corupție în domeniul asistenței sociale. Chiar dacă nu aici este „marea corupție”, totuși, astfel de cazuri subminează încrederea cetățeanului în instituțiile statului.

O femeie din Republica Moldova, mama unui elev, a fost sancționată deoarece colecta bani de la alți părinți pentru ziua de naștere a dirigintei. Este prima hotărâre judecătorească de acest fel, susțin autoritățile, iar părinții și profesorii trebuie să înțeleagă că plățile informale nu sunt „mulțumire”, „cadou”, „sprijin”, ci mită. Potrivit unor estimări ale Institutului de Politici Publice, făcute în 2020, volumul plăților informale în învățământul general depășea 780 de milioane de lei anual. După cum remarcă experții, cel mai grav este că, pe de o parte, cetățenii le cer autorităților măsuri drastice și acțiuni concrete pentru combaterea corupției, iar pe de altă parte, îi obișnuiesc pe copii că „plicul” este o normalitate.

În Republica Moldova de cinci ani este în vigoare o lege a avertizorilor de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul de muncă. Chiar dacă actul legislativ este funcțional de câțiva ani, sunt puține cazuri când angajați sau foști angajați dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentale ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții în domeniul drepturilor omului și anticorupție sunt de părere că eventualii avertizori de integritate încă se tem de frica de răzbunare și nu au încredere în mecanismul existent de protecție.

În anul 2022, mai mult de o treime din sesizările înregistrate la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) au parvenit din partea persoanelor fizice. Astfel, anul trecut cetățenii le-au cerut inspectorilor de integritate să verifice eventuale conflicte de interese, nedeclarări de avere și incompatibilități de funcții admise de diferiți subiecți ai declarării, cum ar fi primari, consilieri locali, directori de școală etc. Oamenii sunt încurajați să fie activi și să semnaleze potențiale abateri și ilegalități admise de persoane cu funcții publice, contribuind activ la procesul de guvernare locală.