„Mi-a scris mămica unui copil cu dizabilitate foarte gravă, țintuit la pat și cărucior, pe care nu l-a abandonat și îl îngrijește de 18 ani cu multă dragoste și dăruire. Vă închipuiți o mamă care supraviețuiește din pensia modestă a fiicei și o bucățică doar de salariu de asistent personal, încropind venituri de vreo 2 mii de lei lunar. Și iată, când a ajuns să meargă la specialist în raion (Soroca) pentru o consultație, plătind din puținul pe care îl are 600 lei pentru taxi tur-retur, medicul i-a luat și 90 lei pentru consultație. Neoficial. În birou. Cunosc numele acestui medic. O să-l găsesc mâine. Să-i ducă banii acasă”. Asta scria ministra Sănătății, Ala Nemerenco, pe pagina sa de Facebook, în decembrie 2022, la scurt timp după marcarea Zilei internaționale a luptei împotriva corupției. Este vorba de o plată neoficială de 90 de lei, dar un caz sensibil care demonstrează existența unor asemenea practici, lucru recunoscut și de autorități. „Vulnerabilitatea persoanelor care necesită servicii medicale crește riscul de corupție în sănătate”, consideră experta în sănătate publică, Rodica Rusu-Gramma.

Peste 30 de persoane: medici, asistente și personal medical din Rezina, figurează într-o cauză penală în care s-a stabilit că pretindeau bani pentru eliberarea gradelor de dizabilitate. Atât autoritățile, cât și experții admit că acesta nu este un caz singular și că există corupție în domeniul asistenței sociale. Chiar dacă nu aici este „marea corupție”, totuși, astfel de cazuri subminează încrederea cetățeanului în instituțiile statului.

O femeie din Republica Moldova, mama unui elev, a fost sancționată deoarece colecta bani de la alți părinți pentru ziua de naștere a dirigintei. Este prima hotărâre judecătorească de acest fel, susțin autoritățile, iar părinții și profesorii trebuie să înțeleagă că plățile informale nu sunt „mulțumire”, „cadou”, „sprijin”, ci mită. Potrivit unor estimări ale Institutului de Politici Publice, făcute în 2020, volumul plăților informale în învățământul general depășea 780 de milioane de lei anual. După cum remarcă experții, cel mai grav este că, pe de o parte, cetățenii le cer autorităților măsuri drastice și acțiuni concrete pentru combaterea corupției, iar pe de altă parte, îi obișnuiesc pe copii că „plicul” este o normalitate.

În Republica Moldova de cinci ani este în vigoare o lege a avertizorilor de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul de muncă. Chiar dacă actul legislativ este funcțional de câțiva ani, sunt puține cazuri când angajați sau foști angajați dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentale ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții în domeniul drepturilor omului și anticorupție sunt de părere că eventualii avertizori de integritate încă se tem de frica de răzbunare și nu au încredere în mecanismul existent de protecție.

În anul 2022, mai mult de o treime din sesizările înregistrate la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) au parvenit din partea persoanelor fizice. Astfel, anul trecut cetățenii le-au cerut inspectorilor de integritate să verifice eventuale conflicte de interese, nedeclarări de avere și incompatibilități de funcții admise de diferiți subiecți ai declarării, cum ar fi primari, consilieri locali, directori de școală etc. Oamenii sunt încurajați să fie activi și să semnaleze potențiale abateri și ilegalități admise de persoane cu funcții publice, contribuind activ la procesul de guvernare locală.

La sfârșitul lunii octombrie curent, Parlamentul a adoptat modificări la legea privind asistența juridică garantată de stat. Una din prevederi se referă la majorarea nivelului de venit al persoanelor care pot beneficia de asistență juridică calificată gratuită (consiliere juridică, servicii din partea avocaților etc.). Astfel, vor avea de câștigat persoanele cu venituri mai mici decât salariul lunar în sectorul real al economiei, care în prezent este de 3 500 de lei (până acum acest indice era de 2 283 de lei).

Violența față de femei și fete este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului. În lume, un miliard de femei au trăit o formă de violență doar pentru că sunt femei. În R. Moldova, circa 14% dintre femei au fost supuse violenței fizice sau sexuale și 10% dintre copii au fost supuși violenței sexuale.

La 40 de ani, după ce a muncit în alte domenii decât zootehnia, a ales să-și creeze o fermă, unde crește câteva zeci de animale. E povestea Olesei Plăcintă din satul Semeni, raionul Ungheni, care are grijă în fiecare zi de capre, oi și vaci. Mulge animalele, iar din lapte face brânză, după o metodă tradițională.

Valea Mare, comună amplasată în rezervația peisagistică cu același nume din raionul Ungheni, și-a propus să combată violența în bază de gen, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene (UE), prin intermediul UN Women și UNICEF. Un centru de asistență pentru victimele violenței, cu accent pe confidențialitate, a fost deschis aici, inclusiv pentru Buzduganii de Jos, Buzduganii de Sus și Morenii Vechi, sate care fac parte din comună. Totodată, la Grădinița din Buzduganii de Jos a fost reparată și deschisă o sală de educare și îngrijire, care permite suplimentarea cu 20 a numărului de copii care pot frecventa grădinița. Din cauză că până acum era deficit de locuri în grădiniță, unele mame cu copii mici stăteau acasă. Acum, ele se pot reintegra pe piața muncii.

În ultimii ani, poluarea mediului a atins proporții îngrijorătoare în Republica Moldova, din cauza comportamentului iresponsabil al oamenilor și al entităților economice, care poluează conștient mediul, profitând de lacunele din legislație, inclusiv de faptul că sancțiunile sunt foarte blânde. Pentru a redresa situația, Ministerul Justiției (MJ) pregătește un proiect de lege de modificare a Codului Penal (CP), care are scopul să introducă infracțiuni de mediu noi și să înăsprească pedepsele existente. Ecologiștii salută aceste inițiative, dar susțin că doar aceste măsuri nu sunt suficiente.

Decăderea din drepturile părintești este ultimul resort prin care autoritățile îi apără pe copiii în situație de risc. Specialiștii în protecția drepturilor copilului spun că separarea de părinți și scoaterea din familie este o măsură extremă, care se aplică atunci când alte acțiuni întreprinse nu mai au efect, și atunci când aceasta ar fi singura soluție de a îndepărta copiii de mediul în care le este amenințată viața, sănătatea și dezvoltarea. Am discutat subiectul cu două specialiste în protecția drepturilor copilului, angajate recent la primăriile Todirești și Pârlița din raionul Ungheni.

În republica Moldova funcționează centre de asistență și consiliere destinate agresorilor familiali. În cadrul programelor de terapie, ei învață să-și controleze emoțiile și comportamentul abuziv.