back

Monitorizare din perspectiva diversității/Unele grupuri vulnerabile sunt neglijate în media și prezentate în context negativ

23 December 2022

Foto: API


Asociația Presei Independente (API) a prezentat rezultatele primei monitorizări a instituțiilor media din perspectiva diversității și incluziunii în cadrul mesei rotunde organizate la 22 decembrie. Evenimentul a fost organizat de API în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II", componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament", finanțat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.

La sesiune de deschidere a evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv API, a menționat că monitorizarea din perspectiva diversității și toleranței are drept scop stimularea bunelor practici jurnalistice, îmbunătățirea politicilor editoriale ale mass-media: „Misiunea jurnaliștilor nu se rezumă doar la informarea publicului, dar și la formarea opiniilor și educarea societății în spiritul toleranței. Acest proces implică și schimbarea mentalității oamenilor care necesită eforturi de lungă durată din partea mai multor părți, inclusiv media”.

 

Monitorizarea a fost realizată în perioada septembrie-octombrie 2022 și a urmărit modul în care cele 10 instituții media supuse monitorizării au reflectat tematicile ce țin de incluziune, toleranță, acceptare.

 

Natalia Porubin, expertă media și autoarea raportului a menționat că în perioada monitorizată, cele 10 instituții media au publicat în total 442 de materiale jurnalistice la subiectul diversității și incluziunii, majoritatea acestora fiind prezentate sub formă de știri sau reportaje: „Cele mai multe materiale publicate se referă la femei, refugiați și persoanele în etate, iar problemele persoanelor LGBT, foștilor deținuți, persoanelor de etnie romă sau persoanelor cu HIV au fost mult mai puțin abordate. Chiar dacă această perioadă este marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, aceasta nu e o scuză pentru jurnaliști să neglijeze temele care țin de alte grupuri marginalizate”.

 

Rezultatele monitorizării au scos în evidență faptul că multe dintre persoanele vulnerabile vizate în materiale au fost prezentate preponderent în context negativ, cu utilizarea expresiilor stereotipice care provoacă milă. 

 

„În materialele de presă, jurnaliștii nu trebuie să descrie dramatic dizabilitatea persoanei, pentru că astfel îi este lezată demnitatea, ci să pună accent pe aptitudinile și personalitatea eroului”, a evidențiat Georgeta Carasiucenco, jurnalistă Moldova.org, una dintre participantele la eveniment. La rândul ei, decana Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism, Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM), Viorica Țicu, a menționat că aceste deprinderi trebuie formate de pe băncile facultății: „Cu regret, aceste subiecte sunt trecute cu vederea atunci când se elaborează programul de studii, iar, ulterior, studenții acordă prioritate subiectelor ce țin de divertisment, talk-show, reality-show, pentru că acestea sunt intens promovate”.

În context, Galina Climov, directoare executivă a Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova (AOPD), a menționat cât de importantă este reflectarea obiectivă în mass-media a subiectelor despre diverse grupuri sociale, inclusiv persoanele cu dizabilități, utilizarea termenilor corecți, cunoașterea cadrului legal și a politicilor sociale: „Recomand, în special, să accentuați în materiale drepturile pe care le au aceste persoane - la sănătate, educație, protecție socială, participare în viața publică și politică”.

 

În afară de conținutul produs de jurnaliști au fost analizate şi comentariile consumatorilor de presă, unele dintre acestea prezentând elemente ale discriminării și discursului instigator la ură: cuvinte și expresii denigratoare, stereotipuri, apel la ură și intoleranță etc. Pentru a clarifica unele aspecte juridice care vizează aceste fenomen, Dumitru Russu, jurist, Promo-LEX, a explicat care sunt limitele libertății de exprimare și în ce moment acestea se transformă în discurs de ură: „Viziunile stereotipice promovate atât în materiale, cât și în comentariile cititorilor, pot duce la discriminare și chiar infracțiuni motivate de ură”.

 

Experții și participanții la eveniment au concluzionat că și temele sociale pot deveni interesante și aduce rating, dacă jurnaliștii le vor prezenta în mod original și vor ține cont de deontologia profesională.

 

De menționat că redacțiile monitorizate în anul 2022 au fost Ziarul de Gardă, SP Bălți, Agora.md, NewsMaker.md, Știri.md, Canal 3, Moldova 1, NTV, Pro TV și Radio Moldova. Raportul în limba română poate fi consultat aici, în limba engleză aici, iar în rusă aici.

 

Monitorizarea va continua în 2023 și 2024, iar lista va fi completată și cu alte redacții.

 

Evenimentul a fost organizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II", componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament", finanțat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.