Autorul studiului, Marius Dragomir, directorul Centrului pentru Media, Date și Societate din cadrul Universității Central Europene din Budapesta (Ungaria), afirmă că dintre toate sursele de finanțare, modelul bazat pe audiență, când consumatorii de presă plătesc pentru conținut direct către o instituție media, la alegerea lor, s-a dovedit a fi cel mai transparent și mai viabil.

Una din cele mai serioase probleme cu care s-a confruntat presa independentă în ultimul deceniu a fost creșterea rolului pe care guvernele îl au pe piața media. „Guvernele se folosesc de finanțarea cu bani de la bugetul public pentru a controla, direct sau indirect, un număr tot mai mare de companii de presă. Guvernele au crescut în mod constant bugetele alocate instituțiilor media ca strategie de a obține un control din ce în ce mai mare asupra presei”, menționează Marius Dragomir în studiul său.

Referindu-se la transparența finanțării media în Europa, autorul studiului spune că majoritatea țărilor europene au reglementări privind publicitatea politică, impunând limite sumelor alocate și reguli pentru a asigura transparența finanțării. Cu toate acestea, aceste reguli sunt adesea încălcate și sume semnificative de finanțare informală din partea partidelor politice sunt cheltuite în mass-media pentru a influența conținutul editorial: „În multe țări din Europa de Est, plățile informale au devenit o practică obișnuită de control financiar al mass-mediei precum și al jurnaliștilor individuali”.

Marius Dragomir a formulat și câteva recomandări, inclusiv:

- Ca modalitate de îmbunătățire a transparenței finanțării mass-media, guvernul ar trebui să adopte legi și reglementări care să impună organizațiilor media să divulge informații despre sursele lor de finanțare. Aceste reglementări trebuie să fie însoțite de politici care să asigure transparența dreptului de proprietate asupra mass-media (de exemplu, reguli care obligă instituțiile media să dezvăluie autorităților de reglementare date despre proprietarii lor). Toate aceste informații ar trebui făcute publice în baze de date ușor de utilizat de către cetățeni;

- Toate finanțările de la bugetul de stat ar trebui să fie guvernate de un set detaliat de reguli și reglementări care să asigure o transparență deplină asupra volumului fondurilor publice distribuite către instituții media, precum și de reguli și criterii care să stabilească modul de distribuire a acestor fonduri. Când vine vorba despre publicitatea de stat, aceste reguli și criterii ar trebui discutate și convenite cu reprezentanții industriei media, incluzând atât instituțiile mari de media, cât și pe cele medii și mijlocii;

- Autoritățile ar trebui să adopte dispoziții și reglementări legale în ceea ce privește publicitatea politică, care să includă limita sumelor privind asemenea cheltuieli, precum și cerințe de a publica în detaliu toate plățile efectuate către mass-media în schimbul spațiului publicitar politic;

- Autoritățile ar trebui să adopte dispoziții legale care să le permită jurnaliștilor să refuze orice formă de muncă în cazul în care încalcă codul profesional de etică sau etica individuală a jurnaliștilor.

Versiunea completă a studiului în limba română poate fi descărcată pe pagina web a Forumului Mass-Media 2020 și pe pagina Api.md.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Organizarea Forumului Mass-Media 2020”, implementat de Asociația Presei Independente (API) cu suportul Fundației Soros Moldova, Departamentul Mass-Media.