În cele două zile, Ana Gherciu, directoarea executivă a portalului Moldova.org, le-a explicat participanților cum să se apuce de jurnalismul de soluții, cum să caute subiecte de problemă, dar și soluții. „Noi toți am fost învățați să batem alarma când există o problemă, știm să o facem, să atragem atenția și ne așteptăm ca, după ce relatăm despre problemele existente, autoritățile să facă reforme, schimbări etc. Însă noi putem face mai mult decât atât. Astăzi nu mai este relevant doar să observăm că ceva nu este în regulă și să sperăm că societatea sau autoritățile o să facă ceva. Problemele cu care ne confruntăm sunt complexe, se schimbă rapid, iar a doua zi poate apărea încă o greutate deasupra celorlalte, perioada de pandemie a demonstrat asta. Acum trebuie să le oferim oamenilor, pe lângă informarea clasică, mai mult context, posibilitatea de a soluționa problema singuri sau unindu-și forțele cu alți membri ai comunității. Jurnalismul de soluții presupune, pe lângă context, să le sugerăm oamenilor să aplice o soluție care deja a fost testată în altă parte și există dovezi că funcționează”, a explicat jurnalista.

Jurnaliștii pot impulsiona schimbări

„Așa cum nu are sens să ne mirăm de finalul unei cărți pe care o citim a doua oară, nu te poți aștepta la consecințe diferite atunci când vorbești doar despre probleme, fără să oferi soluții. Răspunsul la o problemă poate fi găsit cu un pic de curiozitate și prin adresarea întrebărilor corecte. Cine face lucrurile mai bine? Unde problema nu este atât de gravă? De ce? Unde au avut loc schimbări spre bine care merită atenția mea? Punând aceste întrebări, analizând statisticile pozitive, documentând bine parcursul implementării soluției și neajunsurile acesteia, jurnalistul le poate oferi oamenilor instrumentele necesare pentru ca aceștia să-și facă viața mai plăcută acolo unde sunt. Pentru Moldova.org jurnalismul bazat pe soluții a fost o decizie asumată și care ne-a schimbat perspectiva asupra realităților din Republica Moldova și tare ne-am bucura să ni se alăture cât mai multe redacții”, mai spune A. Gherciu.

Jurnalismul de soluții e un soi de mini-cercetare

După prima zi de instruire, jurnaliștii au trebuit să identifice subiecte și eventuale soluții care ar interesa și ajuta publicul lor. De la probleme ecologice, sisteme de canalizare, utilizarea anvelopelor uzate, la amenajările de spații, gunoiștile neautorizate etc., au fost câteva din subiectele prezentate de participanți și despre care sunt gata să relateze în materialele lor bazate pe soluții.

Natalia Munteanu, ziarul „Gazeta de Chișinău”: „Nu-i greu să faci jurnalism de soluții, dar nici ușor. Un reporter are nevoie de mult timp pentru a găsi soluția, pentru a cerceta problema, a găsi sursele. Nu ai cum face jurnalism de soluții dacă ți se cere săptămânal câte un text. Jurnalismul de soluții e un soi de mini-cercetare. Cele mai multe articole pe jurnalism de soluții le-am făcut pe subiecte ecologice. Oamenii au apreciat munca mea, ei vor să citească astfel de texte, deoarece le oferă mai multă informație. Cineva chiar a comentat: „citind acest articol chiar am aflat ceva…”. Ei nu vor să afle doar știrea. Ei vor să rămână cu informații utile, sfaturi, soluții pe care le pot aplica la ei acasă sau în comunitate”.

Ruslan Grabari, TVR Moldova: „Pentru mine totul a fost nou. Am fost curios sa înțeleg ce gen de presă este, totuși, jurnalismul de soluție. Știu că jurnalistul cere soluții de la responsabili, specialiști etc. După mine aici trebuie să fim atenți să nu confundăm propria soluție cu una venită de la un expert în domeniu. Într-un cuvânt, jurnalismul de soluție se vrea ceva mai complex, un gen de jurnalism care nu se limitează la o relatare, ci vine cu ceva în plus”.

Svetlana Cernov, ziarul „Est-Curier”, Criuleni: „Primele încercări de a scrie acest fel de articole le-am făcut mai bine de 10 ani în urmă, după ce am revenit de la stagii peste hotare. Mereu găseam paralele între noi și „ei”, descriam soluțiile găsite de europeni la problemele care erau și ale noastre. Reacțiile cititorilor erau de genul „ne place să aflăm ce se face în alte țări”. Acum oamenii reacționează altfel: își doresc primari care știu cum se creează infrastructura. Eu cred că paralel cu scopul jurnalistic mai atingem unul: motivăm oamenii să fie mai exigenți cu cei care vor sa ne conducă. Nu este greu să faci jurnalism de soluții dacă îți place, nu e mai greu decât altele, în schimb, e mai interesant”.

Instruirea a fost organizată în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).