back

Jurnalismul de soluții este despre continuitate, implicare și soluții care funcționează

21 February 2022

Foto: API


Mass-media, de obicei, informează despre anumite probleme cu care se confruntă oamenii sau comunitățile, și mai rar oferă soluții pentru acestea. Jurnaliștii care scriu despre soluțiile care au funcționat în unele comunități au constatat că astfel de subiecte sunt la fel de populare ca și cele de senzații. Despre ce este jurnalismul de soluții și de ce avem nevoie de el, au analizat 15 jurnaliști din media națională și locală, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Presei Independente (API), în parteneriat cu portalul Moldova.org, la 17-18 februarie a.c.

Materialele de soluții nu sunt despre istorii de succes sau despre cât de „stufoase” sunt anumite probleme, iar dacă nu există dovezi despre rezolvarea problemelor, atunci textul nu este despre soluții. Un material de soluție crește șansa de implicare a cititorului, cei care se vor regăsi, neapărat vor încerca și ei să aplice soluțiile în situații similare. Din experiența de documentare și realizare a materialelor de soluții au povestit jurnalistele Ana Gherciu și Georgeta Carasiucenco de la portalul Moldova.org.

 

„Pornim de acolo de unde problema începe să se rezolve și încercăm să înțelegem ce s-a făcut ca aceasta să se diminueze. S-ar putea, ca în unele cazuri, să fie vorba de niște coincidențe de factori și soluția nu poate fi replicată în altă parte, dar în alte cazuri pot fi identificate rezolvări valabile și pentru alții. O metodă de a identifica soluțiile este să urmărim activitățile comunităților, ONG-urilor din regiuni, a grupurilor de inițiativă, pentru că, de obicei, la nivel local oamenii sunt mult mai implicați în soluționarea problemelor lor și sunt mai inventivi”, explică Ana Gherciu.

 

Am identificat o soluție, ce facem mai departe?

 

Ana Gherciu spune că după identificarea soluției, primul pas al jurnalistului este să găsească dovezi de viabilitate și continuitate a soluției și să povestească despre provocările ce țin de rezolvarea problemei. „Dacă noi nu prezentăm exemple că soluția funcționează și nu povestim prin ce greutăți s-a trecut în tot acest proces, materialul nu va fi sincer, exemplul nu va fi urmat. Recomand jurnaliștilor, pe lângă statisticile oficiale, să consulte oamenii dedicați din diverse domenii, activiști, experți, grupuri de inițiativă. La fel de important este ca materialul să prezinte părerile celor care sunt afectați direct de problemă și, respectiv, se bucură de rezolvarea ei. Dacă se vorbește despre o soluție, dar oamenii nu sunt fericiți, înseamnă că soluția nu este bună. Din experiența noastră, cele mai populare materiale de soluții rămân a fi cele despre viața de zi cu zi a oamenilor”.

 

Dacă nu există dovezi că viața oamenilor, care se confruntau cu o problemă, s-a rezolvat, atunci nu poate fi vorba de un material de soluții, explică jurnalista Georgeta Carasiucenco. Ea mai spune că jurnaliștii care vor să facă materiale de soluții, pot găsi subiecte peste tot, doar că trebuie să mai iasă din redacții: „Reporterii trebuie să-și obișnuiască ochii să vadă soluții, nu doar probleme. Când scrieți despre violența domestică, apelați la ONG-urile care luptă cu această problemă, acestea pot oferi cifre concrete, cazuri cu final pozitiv, iar informațiile adunate vor determina dacă soluția e valabilă și pentru alții. Schema este aceeași și pentru subiecte legate de ecologie, educație electorală, drepturile omului, problemele alcoolismului etc. În baza analizei și cercetării, soluțiile pot fi găsite în prezent, în trecut și din experiența altor state”.

 

Punem în prim-plan soluția și nu problema

 

În cele două zile de instruire, participanții au fost antrenați în mai multe exerciții practice de identificare a subiectelor și căutarea dovezilor. Jurnaliștii spun că încearcă să realizeze materiale de soluții, dar în timpul instruirii și-au dat seama că nu întotdeauna puneau accent pe soluție, dar se axau mai mult pe problemă. Daniela Osipova, reporteră TV Moldova 1: „Până acum am încercat să fac jurnalism de soluții, dar nu am știut toate tehnicile pe care le-am învățat la instruire. Acum știu ce făceam greșit– trebuie să punem în prim-plan soluția, dar nu problema, nu scoatem în evidență negativul, dar din contra - partea pozitivă. Astfel, mi-am revăzut deprinderile și mi-am făcut o nouă agendă de muncă. Jurnalismul de soluții este viitorul, spre asta trebuie să se orienteze toți reporterii, indiferent dacă fac TV, radio sau presă scrisă”.

 

Denis Dermenji, reporter la portalul Newsmaker.md, spune că unele texte realizate de el s-ar putea încadra în categoria celor de soluții, doar că ar trebui un pic reformulate: „Nu am făcut materiale de soluții după anumite criterii, dar am realizat materiale care pot intra în această categorie. Recent, am publicat un material despre bibliotecile din sate și cele școlare. Am discutat cu directori de biblioteci, am relatat despre reducerea acestor instituții și a oamenilor care lucrează acolo, despre calitatea cărților și faptul că fondul de carte nu se înnoiește, dar am depistat și anumite raioane unde autoritățile pun problema funcționării bibliotecilor la același nivel cu alte probleme din comunități și alocă bani pentru biblioteci în aceeași măsură ca și pentru reparația drumurilor. Dacă o să reformulez acest material și voi pune accent pe soluția care a funcționat pentru alte biblioteci, atunci acest material poate fi considerat unul de soluție”.

 

În cadrul instruirii, organizatorii au anunțat un concurs național de materiale jurnalistice de soluții la care pot participa toți jurnaliștii din R. Moldova, care vor prezenta articole și reportaje bazate pe soluții, publicate pe parcursul ultimului an.

 

Eveniment organizat de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu portalul Moldova.org, cu sprijinul FOJO Media Institute din Suedia și cu suportul financiar al Institutului Suedez (SI) și al Agenției suedeze pentru dezvoltare internațională (Sida).