La sesiunea de deschidere, Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, a vorbit despre efectele războiului care au impus jurnaliștii să se concentreze brusc pe exigențe care până acum nu reprezentau o prioritate: securitatea pe teren, filtrarea informației furnizate de părțile în război, deontologia relatărilor, victime, refugiați. „Dacă în timp de pace insistam pe echidistanța jurnaliștilor, pe timp de război, relatarea seacă a faptelor nu mai este valabilă. Redacțiile profesioniste sunt în permanentă căutare de jurnaliști buni care să lucreze și pe teren și la birou, să proceseze corespunzător informația, să o caute și s-o adune, dar să nu o preia. Este important să descurajăm consumul de informație muncită de alții, dar distribuită de portaluri oportuniste”, a adăugat ea. Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova, a menționat că, în timp ce Ucraina se află în război la propriu, Republica Moldova înfruntă o serie de provocări și crize: șantaj energetic, atacuri cibernetice, război informațional, intoxicare a spațiului mediatic care riscă să submineze democrația moldovenească, iar unul dintre cele mai bune remedii împotriva autoritarismului este o presă liberă și curajoasă.

Au adresat cuvinte de salut participanților la Forum și unii demnitari și reprezentanți ai ambasadelor străine. Astfel, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a accentuat că știrile false și încercările de manipulare a opiniei publice sunt tot mai frecvente în ultimul timp, iată de ce sarcina primordială este să găsim acel echilibru între libertatea de expresie și combaterea dezinformării. „Depistarea dezinformării și a știrilor false poate salva vieți și întări democrația. De aceea, Uniunea Europeană va continua să susțină presa liberă din Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Vom contribui ca informația falsă să nu fie distribuită în spațiul mediatic dar, în același timp, să nu fie încălcat dreptul la exprimare”, a subliniat Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Moldova. Șefa adjunctă a Misiunii Ambasadei SUA, Laura Hruby, a transmis că, în prezent, libertatea presei se confruntă cu provocări în întreaga lume, inclusiv cu dezinformare, amenințări și hărțuire a jurnaliștilor, iar SUA sunt pregătite să susțină acțiuni colective urgente în Republica Moldova și să ofere suport mass-mediei libere și echidistante. La ora actuală, cea mai dificilă sarcină pentru mass-media este să ofere societății informații nu în cel mai scurt timp posibil, dar în cea mai corectă și echidistantă formă, iar pentru societate - să identifice aceste informații printre miile de știri care „curg” pe așa-zisele platforme și rețele, a menționat Gary Davies, șef adjunct al Misiunii Ambasadei Britanice.

La principala dezbatere a Forumului, întitulată „Situația mass-mediei în Republica Moldova: încotro ne-am pornit și unde am ajuns?”, moderată de Petru Macovei și Anastasia Nani, au participat două grupuri de vorbitori: jurnaliști și experți media, pe de o parte, și reprezentanți ai instituțiilor publice și autorităților de reglementare, pe de altă parte. Au fost discutate problemele actuale ale presei prin prisma angajamentelor pe care și le-a asumat guvernarea acum un an. Expertul media Ion Bunduchi a accentuat că, la mai bine de patru ani de la votarea în lectură finală a Concepției naționale pentru dezvoltarea mass-mediei din Republica Moldova, așa și nu a fost aprobat un program și un plan de acțiuni pentru implementarea acesteia. Procesul stagnează din cauza lipsei de coordonare între factorii de decizie din Guvern, Parlament, autoritățile de reglementare. În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a dat asigurări că Programul și planul de acțiuni rămân o prioritate pentru actuala sesiune a Legislativului. Jurnaliștii și reprezentanții autorităților au dezbătut și alte probleme stringente, cum sunt accesul problematic la informația de interes public, tendințele de concentrare pe piața media și pe piața publicității, situația critică a presei scrise, deficitul de cadre în media și altele.

A urmat o altă dezbatere, „Jurnalism pe timp de război”, moderată de jurnalistul Vasile Botnaru, în cadrul căreia corespondenta pentru străinătate a postului DW din Germania, Alexandra von Nahmen și trei jurnaliști moldoveni care au reflectat războiul Rusiei împotriva Ucrainei: Viorica Tătaru, Andrei Captarenco și Vitalii Șmakov, și-au împărtășit experiențele de pe teren și au dezbătut mai multe subiecte: cum și de unde să se informeze jurnaliștii pentru a reflecta corect evenimentele, cum să verifice informațiile apărute în spațiul virtual, care site-uri sunt credibile etc. La fel, s-a vorbit despre măsurile de securitate a jurnaliștilor și despre presiunea psihologică și emoțională la care sunt expuși pe timp de criză, în special când merg la război pentru a oferi informații din primă sursă.

Accesul la informație este garantat de Constituție și de legislația țării, însă realizarea efectivă a acestui drept rămâne a fi problematică în R. Moldova. Este concluzia raportului „Indicele accesului la informație”, prezentat la Forum de Freedom House. Astfel, revizuirea stării accesului la informație, în baza unei metodologii inspirate de standardele și de cele mai bune practici internaționale, a arătat că niciuna din cele 58 de instituții publice și 15 întreprinderi de stat din Moldova, evaluate în raport, nu au publicat pe pagina sa electronică toate categoriile de informații de interes public. Raportul a fost prezentat de dr. hab. Dawid Sześciło, profesor asistent la Facultatea de Drept și Administrare a  Universității din Varșovia (Polonia) și experta națională Stela Pavlov la dezbaterea moderată de Corina Cepoi, directoarea Internews în Moldova.

Pe parcursul celor două zile ale Forumului, s-au desfășurat șase ateliere cu experți străini și naționali, în cadrul cărora au fost abordate subiecte practice, de securitate și de etică profesională. Expertele organizației PEN America (SUA), Viktorya Vilk și Jeje Mohamed, au găzduit un atelier despre hărțuirea online care a devenit una din cele mai grave amenințări la adresa libertății presei și a jurnaliștilor. Atelierul a fost moderat de jurnalista Mariana Rață, care s-a referit, împreună cu Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, la atacurile și hărțuirea la care au fost expuse în mediul online. Jurnaliștii au fost îndemnați să raporteze, de fiecare dată, profilele celor care îi atacă online, solicitând și comunităților de urmăritori să facă același lucru.

Despre рrеluаrеа neautorizată a conținutului jurnalistic s-a vorbit la atelierul „Fenomenul copy paste în jurnalism: ce soluții există?” cu directorul general al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu. El a subliniat că produsul muncii intelectuale a unui jurnalist este protejat de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, iar orice copiere a operei fără acordului autorilor se consideră încălcare a acestui drept. Ioana Avadani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din România, a relatat despre legislația română privind drepturile de autor, modificată în primăvara acestui an, după aprobarea Directivei UE privind drepturile de autor în domeniul online. Atelierul a fost moderat de jurnalistul Victor Moșneag.

Epuizarea profesională a devenit o problemă care nu poate fi neglijată de redacții. La un alt atelier al Forumului, moderat de Irina Ghelbur, CEO Interakt, expertul din Marea Britanie Gavin Rees, Senior Advisor for Training and Innovation la Dart Center for Journalism and Trauma, a oferit explicații despre „burnout” și traumele legate de exercitarea profesiei, oferind și recomandări pentru contracararea efectelor negative ale acestor stări asupra muncii jurnaliștilor.

În prima zi a Forumului Mass-Media 2022 a fost înmânat Premiul Național de Etică și Deontologie jurnalistică, edițiile 2021 și 2022 și au fost anunțați cei șapte câștigători ai concursului național „Investigațiile anului 2022”. De asemenea, a fost lansată a patra ediție „Cartea Neagră a risipei banilor publici” ediția 2022 și au fost premiați câștigătorii concursului de materiale jurnalistice „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune”.

„Moderarea comentariilor: practici bune și practici proaste”, a fost tema unui atelier din ziua a doua a Forumului, moderat de jurnalista Alina Radu. Unul din cei mai cunoscuți și respectați jurnaliști români – Cătălin Tolontan, coordonator editorial al publicației Libertatea, a menționat că astăzi pe Internet este o revărsare de ură necontrolabilă, iar moderarea comentariilor este cea mai grea și ingrată meserie, pentru că te încarci cu tot acest negativ. La rândul ei, Irina Corobcenco, expertă a organizației Promo-LEX, crede că, în lipsa unor criterii bine definite, este foarte greu să înțelegi de ce comentariul cuiva instigă la ură. Iar Elena Baranov, reportera portalului Diez.md, a povestit despre politica redacției de moderare a comentariilor care incită la ură și discriminare.

Despre modelele eficiente și formele noi de monetizare a conținuturilor mediatice a relatat, în cadrul unui alt atelier, expertul ucrainean Sergii Cherniavskyi. Deși în ultimii ani redacțiile au făcut pași importanți în digitalizarea resurselor, totuși ele continuă să fie vulnerabile economic și trebuie să-și dezvolte strategii de business și marketing bine gândite.

Pentru jurnalist, fiecare zi este o provocare, pentru că este pus zilnic în fața unor dileme etice, trebuie să ia decizii care, în unele cazuri, vizează un conflict de interese. La acest subiect a vorbit jurnalistul Manfred Protze, membru al Comitetului de reclamații al Presserat-ului (Consiliul de Presă din Germania). Expertul a subliniat că principalul instrument de protecție al jurnalistului este credibilitatea acestuia, care se câștigă în ani grei de muncă și se poate pierde în câteva clipe. Acest atelier a fost moderat de Ioana Avadani.

În a doua zi au avut loc și activități de networking cu genericul „Profesioniștii au ce-și spune: schimb de experiență într-o atmosferă informală”. Temele au fost: Gestionarea instituției mass-media: planificare, buget, angajați, fonduri; Corectitudinea profesională în vremuri tulburi: cum asigurăm calitate pe timp de criză și de război?; Noi formate mediatice; Cum organizăm activitatea departamentului de publicitate pe timp de criză?; Podcasturi în mass-media: de ce, de care, cum poate aduce foloase?, iar în calitate de facilitatoare au fost invitate Svetlana Buza (TV8), Galina Vasilieva (Newsmaker.md), Polina Cupcea (Oamenisikilometri.md), Valeria Harti (Agora.md) și Oana Rusu (Moldova.org).

La sesiunea de închidere, unii dintre experții și facilitatorii atelierelor, dar și participanții la Forum au formulat concluzii și au formulat propuneri pentru proiectul Rezoluției Forumului Mass-Media 2022. Textul final al Rezoluției va fi publicat în următoarele zile și va fi expediat decidenților politici și administrativi din țară, organizațiilor internaționale și partenerilor de dezvoltare.

Forumul Mass-Media 2022 s-a desfășurat cu suportul generos al Fundației Soros Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Britanice la Chișinău (prin proiectul „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova/MEDIA-M, implementat de Internews în Moldova, Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent), al Fundației Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est și DW Akademie (Germania).