„Alfabetizarea mediatică este inclusă în toate disciplinele școlare și face parte, de asemenea, din conținutul diferitor discipline, cum ar fi limba finlandeză, studiile sociale, studiile de mediu, istorie și arte, se studiază din clasa întâi până în clasele gimnaziale. La noi, studenții trebuie să obțină cunoștințe și experiențe nu numai ca și consumatori de media, dar și ca autori de diferite texte media”, povestește expertul. Astfel, dezvoltarea abilităților de gândire critică începe încă din copilărie și continuă pe tot parcursul vieții. „Educația media este o parte importantă a educației actuale, iar în zilele noastre alfabetizarea mediatică ar trebui să facă parte din toate disciplinele de predare”, afirmă Lauri Palsa.

În Finlanda, știrile false sunt ignorate

Spre deosebire de alte state, în Finlanda dezinformarea nu a câștigat teren, aici fiind înregistrate puține site-uri obscure, iar cetățenii nu le acordă nicio atenție și nu distribuie conținutul acestora. Potrivit clasamentului internațional „The Media Literacy Index 2019” (în traducere: „Indicele Educației Media 2019”), țări precum Finlanda, Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Estonia sunt în topul statelor europene considerate cel mai bine echipate pentru a rezista la impactul știrilor false, inclusiv datorită calității educației și a calității mass-media.

Lauri Palsa recomandă publicului moldovean, care este vulnerabil la informații false și în mare parte credul, să depună efort și să se auto-instruiască. „Nu este o sarcină ușoară să-ți dezvolți gândirea critică, asta necesită multă muncă sistematică, dar și sprijin din partea societății”, conchide expertul finlandez.

Mariana Jacot

Pagină tematică editată de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Dezvoltarea gândirii critice în rândul populației rurale, elevilor și viitorilor profesori”, finanțat de Ambasada SUA. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.