back
Documentarea în media începe de la curiozitatea jurnalistului și „scotocirea” prin baze de date
Jurnaliști din redacțiile membre API la instruirea „Urmărește banul public: predocumentarea și documentarea unor subiecte de presă” (Foto: API)
Jurnalismul și documentarea sunt cuvinte care trebuie să meargă în tandem în orice împrejurare. Fie că scriu o simplă știre sau documentează o investigație, jurnaliștii trebuie să se documenteze riguros, să verifice informațiile din mai multe surse și să se asigure că au căutat tot ce se putea pentru a prezenta publicului o informație veridică. Despre cum poate fi identificat un subiect de maxim interes public și cum decurge un proces de documentare amplă, au aflat participanții la trainingul „Urmărește banul public: predocumentarea și documentarea unor subiecte de presă”, desfășurat de Asociația Presei Independente (API), la 28-29 octombrie 2021.
15 jurnaliști de la redacții naționale și locale, membre ale API, au aflat timp de două zile despre metode avansate de documentare a subiectelor de interes public în baza unor exemple concrete prezentate de experta Olga Ceaglei, editoră, proiectul Cu Sens.
Olga Ceaglei: „Noi jurnaliștii trăim într-o perioadă când avem acces la foarte multe baze de date care pot fi accesate printr-un click. La îndemâna oricărui jurnalist trebuie să fie baza de date a Autorității Naționale de Integritate (ANI), unde aflăm despre interesele și averile funcționarilor, registrul companiilor, bazele de date ale instanțelor de judecată și a Curții Supreme de justiție. Redacțiile trebuie să fie cu ochii pe agenda publică, să fie la curent cu evenimentele momentului și să țină cont că jurnaliștii sunt cei care creează agenda publică și nu invers.
De obicei, săptămânal, redacțiile publică un articol central diferit de agenda publică, un text de maxim interes public pentru care echipa redacțională a depus maxim efort ca să identifice subiectul. Trăim într-o țară în care nu ducem lipsă de subiecte de interes public, zi de zi se întâmplă tot felul de ilegalități, la nivel local și național. E ușor să le identificăm, jurnalistul trebuie să fie curios și să pună totul la îndoială. Mai identificăm subiecte navigând prin baze de date publice, rapoarte, de pe rețelele sociale unde copiii sau soțiile demnitarilor își etalează averea. Dacă vine iarna ne interesează gazul, dacă vine vara ne interesează vacanțele politicienilor”.
„Prezentați impactul asupra oamenilor”
Olga Ceaglei: „Reporterii uneori se încarcă cu prea multe cifre și date și uită să-și pună întrebarea cine a avut de suferit din cauza gestionării defectuoase a banului public. Dacă jurnalistul reușește să identifice oamenii direct afectați de aceste ilegalități, povestea va arăta altfel. Exemplul uman va ajunge mai ușor la cititori, oamenii rezonează mai bine cu istoriile umane. Când povestim despre politicianul care s-a îmbogățit din bani publici, trebuie să spunem și despre cum ar fi putut fi folosiți aceștia pentru dotarea tehnică a unei școli din localitate sau pentru alte beneficii în comunitate, astfel oamenii vor înțelege mai bine impactul ilegalității”.
„S-ar părea că redacțiile din media națională au mai multe subiecte, dar nu este așa, și la nivel local clocește corupția și pentru că există mai puțină presiune. Totodată nu uităm să împachetăm vizual informația, să folosim infografice, animații, video-uri etc.”, explică O. Ceaglei.
Jurnaliștii au testat trucuri de căutare avansată pe Google a informațiilor, au identificat imagini trucate și diverse locații doar cu ajutorul fotografiilor și au navigat prin diverse baze de date.
Carolina Buimestru, revista Natura: „Noi toți știm cum se face o căutare pe Google și facem asta foarte des, dar experta ne-a demonstrat niște metode mai avansate de căutare care îți arată rezultate detaliate. Am descoperit pentru mine și câteva aplicații noi, așa cum reporterii mai fac și munca de fact-checking au fost utile și instrumentele de verificare a fotografiilor. Site-urile recomandate de expertă ne pot oferi informații la care nici nu m-aș fi gândit, am multe de testat pentru următoarele mele investigații”.
Ion Ciumeică, ziarul Gazeta de Sud, Cimișlia: „Chiar și noi cei cu o experiență mai mare în gazetărie avem încă multe de învățat, cum se fac căutările pe internet și în bazele de date publice. Noi cei cu școala veche știm de regula celor 2-3 surse, câteva date, dar am învățat, în special, că pentru materialele de analiză, investigații, căutarea informațiilor și documentarea este o componentă foarte importantă. Pe baza exemplelor concrete de documentare, am aflat modalități pe care le putem practica și noi, sunt mereu actuale subiectele legate de averile demnitarilor, chiar am planificat să începem să studiem licitațiile la nivelul Consiliului raional”.
Instruirea este organizată în cadrul proiectului „Instruiri și transfer de bune practici pentru profesionalizarea mass-media independente”, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.