Goana de a fi primii în relatarea unor informații știrbește din calitatea materialelor jurnalistice. Oricât de experimentați sunt unii reporteri, se publică încă multe știri lipsite de valoare informațională, publicul este intrigat cu titluri care nu corespund conținutului, se fac știri din postări pe rețele sociale fără a fi contactate sursele vizate etc. Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din R. Moldova și expertă media, recomandă colegilor de breaslă să se autoinstruiască continuu privind respectarea principiilor etice și a deontologiei jurnalistice: „Întrucât munca jurnalistică nu este una uniformă, dar implică în fiecare zi situații noi, care necesită decizii editoriale diferite, trebuie să discutăm periodic despre abordările corecte și deontologice. Chiar și unele redacții cu reputație și experiență se întâmplă să încalce normele deontologice, fie din cauză că se lucrează „în viteză”, fie din alte motive. De aceea, este important să desfășurăm astfel de ateliere pe teme de deontologie jurnalistică”.

Regulile generale ale muncii de jurnalist nu le-a anulat nimeni

Facilitatoarea atelierului le-a reamintit participanților câteva din regulile de bază, de care trebuie să se conducă orice profesionist media. „Verificăm informațiile pe cât este posibil, chiar dacă sursa e victimă sau aparent persoană păgubită. Scriem doar ce putem proba. Nu promitem nimic surselor și nu negociem cu acestea. Nu acceptăm bani sau alte beneficii de la sursele sau protagoniștii materialelor jurnalistice. În cazul imaginilor filmate de amatori și trimise redacției, le vom trece prin câteva filtre, vom verifica autenticitatea faptelor, ne vom asigura că este o informație de interes public și nu o simplă curiozitate”, a explicat V. Zaharia.

O atenție deosebită trebuie acordată subiectelor despre copii și victimelor situațiilor tragice. „În ultimii ani, normele deontologice referitoare la prezentarea copiilor în materialele jurnalistice se încalcă mai des decât altele. Asta se întâmplă când jurnaliștii nu sunt suficient de atenți la protejarea identității copiilor victime, dar și pentru că mai există tendința să se facă spectacol din accidente sau tragedii. Jurnaliștii trebuie să țină cont de reguli: copiii pot fi intervievați doar cu acordul părinților, nu vor fi întrebați despre lucruri care le depășesc capacitatea de judecată, nu li se va cere să povestească despre abuz. Este interzisă reconstituirea infracțiunilor, abuzurilor sau evenimentelor dramatice în care minorii sunt protagoniști”.

La instruire a fost invitată și specialista în protecția drepturilor copilului Rodica Corețchi-Mocanu. Ea le-a cerut jurnaliștilor să renunțe la prezentarea în media a unor cazuri individuale, în termeni foarte rapizi, deoarece graba poate afecta obiectivitatea materialului, iar expunerea publică a copiilor victime îi poate afecta mai mult decât de abuzul în sine. „Este important ca anumite probleme, tendințe să fie abordate sistemic: cum statul răspunde la cazurile de abuz, care sunt acțiunile de protecție și prevenire. Sunt convinsă că și aceste subiecte pot să asigure audiența, pe care o râvnesc redacțiile. Fiți cu ochii pe specialiștii în domeniu, monitorizați anumite cazuri și identificați lacunele sistemului, faceți presiune pe autorități pentru a le responsabiliza”, a spus R. Corețchi-Mocanu.

La întâlnirea cu jurnaliștii a fost invitată și Liliana Pușcașu, șefa Direcției relații cu publicul la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI. Ea s-a referit la relațiile și comunicarea cu media în reflectarea situațiilor excepționale: „Noi încercăm să nu facem publice datele cu caracter personal și să păstrăm identitatea minorilor, victimelor sau altor persoane, ceea ce le recomandăm de fiecare dată și jurnaliștilor. Când reporterii ajung în timp real la locul unui incident, zona este izolată, cu toate acestea ei pot surprinde uneori imagini cu impact emoțional puternic, de aceea sugerăm să nu pună în lumină negativă persoanele care deja au avut de suferit”.

La training au participat 12 jurnaliști din redacțiile naționale și locale membre API. Participanții recunosc că de multe ori au dileme etice și discută în redacții cum ar trebui prezentate anumite subiecte. La fel, jurnaliștii se confruntă și cu nerespectarea drepturilor de autor, care la fel este o încălcare a normelor deontologiei jurnalistice.

Anghelina Chirciu, reporteră Nokta.md: „Sunt momente, când eu și colegii mei punem la îndoială necesitatea difuzării unei informații sau a unei imagini, în special de la evenimente tragice, accident, suicid sau hărțuire. În astfel de materiale, încercăm să protejăm victimele și să alegem cu grijă cuvintele. Trainingul a fost util pentru că am analizat foarte multe exemple reale din media. La discuțiile despre reflectarea subiectelor referitoare la copii, unele informații chiar au fost o descoperire pentru mine”.

Tatiana Rusnac, directoarea Mold-street.com a readus în discuție problema preluării textelor jurnalistice fără indicarea sursei: „Mold-street.com este un portal destinat noutăților și analizelor din business și ne confruntăm foarte des cu preluarea neautorizată a materialelor noastre. Deseori nici măcar nu este indicată sursa, cu toate că în mod normal ar trebui să fim contactați pentru a obține permisiunea”.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Instruiri și transfer de bune practici pentru profesionalizarea mass-media independente”, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.