Fenomenul dezinformării care a luat amploare, în special în timpul pandemiei de COVID-19 și după invazia militară a Federației Ruse în Ucraina, nu este ușor de combătut, iar pentru o eficiență mai mare este nevoie de efortul comun al autorităților, organizațiilor neguvernamentale și al cetățenilor. Numai așa vom putea avea o reziliență mai mare la dezinformare și la războaiele de tip hibrid.

La deschiderea evenimentului, Salome Mukhuradze, manageră de proiect IWPR, a accentuat importanța activităților de educație și explicare în rândul celor are au încredere în falsurile și narativele transmise de sursele propagandistice. „La fel ca și în Georgia, țara mea natală, în Republica Moldova o bună parte din cetățeni trăiesc cu percepții anti-americane, anti-democratice și pro-război în ceea ce privește acțiunile Rusiei în Ucraina, iar acesta este rezultatul unor acțiuni de lungă durată de dezinformare”, a spus S. Mukhuradze.

Directorul executiv API, Petru Macovei, a confirmat că dezinformarea a câștigat mult teren în mediul rural: „Avem multe vizite în teritoriu în cadrul campaniei STOP FALS! și deseori este greu să avem discuții cu unii oameni, chiar și cu tinerii, care gândesc cu stereotipuri, cu narative și calapoduri propagandistice. Dar este imperios necesar să discutăm mai mult cu concetățenii noștri despre dezinformare, pentru a-i învăța să gândească critic”.

Prezent la dezbatere, Dorin Recean, consilierul Președintei Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale, a făcut o trecere în revistă a principalelor provocări la adresa securității naționale și a necesităților pentru consolidarea securității informaționale a statului nostru în contextul ultimelor provocări și a războiului de tip hibrid din țara vecină.

Prima sesiune a dezbaterii a fost moderată de jurnalistul Mădălin Necșuțu, iar invitații au evaluat eficiența instituțiilor publice în contracararea dezinformării care afectează securitatea națională, implicarea diferitor actori în campanii concertate de dezinformare și acțiunile strategice care ar trebui realizate în perioada imediat următoare. O prezentare generală a acțiunilor întreprinse de autorități în acest sens a făcut Iulian Groza, directorul executiv al Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). El a insistat asupra necesității de a consolida cadrul legal național și a prelua experiența unor țări membre UE în combaterea dezinformării. Deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media: „Ne aflăm într-o situație complexă, iată de ce este necesar să avem un cadru legal, de reglementare și auto-reglementare, care să ofere instrumente eficiente de contracarare a dezinformării și sancțiuni care să descurajeze acest fenomen. În același timp, trebuie să avem și o comunicare strânsă cu marile platforme web, cum ar fi Facebook, Telegram, ceea ce acum este dificil, deoarece reacțiile acestora de foarte multe ori întârzie, când subiectul este epuizat”.

La rândul său, Eugeniu Rîbca, membru al Consiliului Audiovizualului, s-a referit la necesitatea de a avea norme legale care nu lasă loc de interpretări: „Din păcate, la nivel internațional nu există foarte multe exemple sau chiar nu există deloc practici eficiente de combatere a fenomenului dezinformării, pentru a le putea prelua și noi. Codul Serviciilor Media Audiovizuale prevede sancțiuni destul de aspre, dar oricum acestea nu sunt proporționale, fapt pentru care va fi elaborată o metodologie care va delimita mai clar dezinformarea de alte încălcări ale Codului”. Despre unele dificultăți de încadrare legală a acțiunilor de răspândire a informațiilor false a vorbit Fiodor Țurcanu, ofițer principal de investigații la Direcția investigații infracțiuni informatice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției.

Referindu-se la modificările și completările cadrului legislativ, experta media Tatiana Puiu a atenționat că acestea trebuie să respecte câteva criterii: al necesității, oportunității, proporționalității și aplicabilității. „În cazul Republicii Moldova, sunt suficiente studii care au demonstrat că fenomenul dezinformării nu a apărut odată cu invazia Rusiei în Ucraina, ci mult înainte. Astfel, completarea legislației este absolut necesară și oportună. La nivelul țărilor membre UE nu există un cadru legal armonizat, și doar Lituania are o definiție clară a dezinformări. Unele țări, cum ar fi Austria, Croația, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Malta, România, chiar dacă nu au în legislație o definiție a dezinformării, totuși au unele prevederi de natură să descurajeze răspândirea informației false. Trebuie studiată experiența acestor și altor țări și alese soluțiile cele mai bune pentru Moldova”, a spus T. Puiu. Iar Lilia Zaharia, coordonatoarea campaniei STOP FALS!, realizată de API, a subliniat necesitatea de a include în legislație sancțiuni pentru persoanele publice, inclusiv deputați în Parlament sau în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, care distribuie deliberat informații false și justifică războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În a doua parte a dezbaterii, Natalia Spânu, directoarea Institutului European pentru Studii Politice din Moldova, a evaluat asigurarea securității cibernetice în țara noastră. Între altele, experta a subliniat că „se investesc sume enorme în achiziționarea unor softuri, programe, tehnologii cu scopul de a asigura un nivel înalt de securitate informațională, însă ulterior acestea nu sunt utilizate pe deplin, pentru că nu se investește în oameni, în profesionalizarea lor continuă, ca aceste investiții să fie durabile și eficiente. Mulți conducători de instituții publice nu cunosc mai nimic despre cât de rezilientă este instituția lor în fața unor atacuri cibernetice, iar majoritatea cetățenilor sunt practic dezarmați în tot acest flux enorm de informații și inovații”.

Deputatul Oazu Nantoi, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, și-a expus opinia despre contextul regional și național de securitate în contextul războiului Rusiei împotriva Ucraina, care este însoțit de o campanie de dezinformare fără precedent din partea surselor media și a agenților de influență ai Kremlinului în diferite țări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova. Despre acțiunile Serviciului de Informații și Securitate (SIS) privind contracararea dezinformării a relatat Alexandru Mustață, directorul Serviciului. El a enumerat provocările în combaterea dezinformării și a subliniat necesitatea de a completa Strategia securității informaționale a Republicii Moldova. „Am pregătit un set de propuneri și vom promova aprobarea acestora”, a spus A. Musteață.

Expertul media Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), a vorbit despre măsurile care se impun pentru a crește reziliența cetățenilor R. Moldova la fenomenul dezinformării, subliniind necesitatea de a continua dezbaterile la această temă, cu implicarea și a altor experți și reprezentanți ai instituțiilor publice, inclusiv din domeniul educației. „Asigurarea securității informaționale nu este o sarcină ușoară, însă putem obține succes dacă ne vom implica cu toții”, a conchis I. Bunduchi.

Evenimentul a fost parte a proiectului regional „Amplifică, verifică, implică: accesul la informație pentru democratizare și bună guvernare în Eurasia” implementat de Institutul pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR), care promovează creșterea democratică, guvernanța participativă și cooperarea transfrontalieră prin consolidarea societății civile și a mass-media independente din Asia Centrală, Europa de Est și Caucaz. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia.