Factorii de bază pentru agravarea condițiilor de activitate ale jurnaliștilor în regiune au fost următorii:

• Introducerea unor legi și reguli noi care limitează accesul angajaților din mass-media la informație și le îngrădesc libertatea de circulație sub pretextul unor restricții în legătură cu pandemia COVID-19 și cu combaterea știrilor false;

• Acțiunile de rezistență civică cu participarea unui număr mare de persoane care au fost organizate în legătură cu tensionarea situației politice, economice și sociale;

• Înăsprirea pedepselor pentru colaborarea mass-mediei cu colegii de peste hotare și cu organizațiile non-profit;

• Adoptarea de către autoritățile unor țări a unei poziții vădit ostile față de instituțiile media necontrolate de acestea.

Fundația „Justiție pentru jurnaliști”, împreună cu parteneri din 12 țări (cu excepția Statelor Baltice) monitorizează zi de zi atacurile asupra angajaților din mass-media, rezultatele monitorizării fiind reflectate în Harta riscurilor media în limbile rusă și engleză. Datele sunt disponibile începând cu anul 2017 și până la moment. Fiecare incident este verificat în trei surse independente fiind referit la una din categoriile de atac enumerate mai jos:

• Atacuri fizice și amenințări pentru viață, libertate și sănătate

• Atacuri și amenințări non-fizice și/sau cibernetice

• Atacuri cu aplicarea unor mecanisme juridice și/sau economice.

În anul 2020, Fundația a instituit o categorie nouă – atacuri hibrid, pentru a reflecta cu mai multă exactitate atacurile combinate în raport cu angajații din mass-media. Sunt calificate ca atacuri hibrid persecutările sistematice în raport cu o publicație sau cu un angajat din mass-media recurgându-se la instrumente din două sau mai multe categorii de atac: fizice, non-fizice și juridice/economice. Scopul unei atare combinări de metode care presupun aplicarea și/sau neaplicarea forței cu mecanismele juridice de acțiune asupra jurnaliștilor incomozi este descurajarea lor, impunerea autocenzurii, determinarea lor să se retragă din profesie și chiar să plece din viață.

În Azerbaidjan, în legătură cu pandemia COVID-19, dar și cu războiul din Nagorno-Karabah (septembrie-noiembrie), au fost intensificate măsurile restrictive severe în raport cu jurnaliștii: rețineri, arestări, interogatorii, confiscare de bunuri și procese judiciare. Numărul de atacuri fizice asupra angajaților din mass-media a crescut de 5 ori în comparație cu anul 2017.

În Armenia, numărul cazurilor de încălcare a drepturilor jurnaliștilor și ale mass-media a crescut de trei ori din cauza pandemiei COVID-19, acțiunilor militare de amploare din Nagorno-Karabah și agravării situației social-politice în perioada de după încetarea acțiunilor militare. Numărul celor care au avut de suferit în urma atacurilor fizice s-a dublat, însă printre metodele de exercitare a presiunii prevalează totuși acționarea în judecată pentru pretinse ultragieri și calomnieri.

Belarus a deținut recordul în ce privește numărul și gradul de cruzime al răfuielilor în raport cu angajații din mass-media în contextul evenimentelor revoluționare generate de scrutinul prezidențial. Numărul total de atacuri comise a sporit de aproape 8 ori în raport cu anul precedent. Amenințarea principală pentru angajații din mass-media belarusă o reprezintă colaboratorii structurilor de forță, or anume ei se fac responsabili pentru 91 de cazuri de maltratare fizică și tortură.

În Georgia, 16 din 26 de atacuri fizice înregistrate în anul 2020 au fost comise de reprezentanții autorităților în timpul alegerilor parlamentare: majoritatea jurnaliștilor au avut de suferit din cauza intoxicațiilor cu gaze lacrimogene și în urma aplicării tunurilor cu apă. În țară au prevalat atacurile non-fizice, în temei, deteriorarea/ridicarea bunurilor, mijloacelor de transport, echipamentelor, materialelor jurnalistice.

În Kazahstan, angajații din mass-media sunt persecutați, în temei, prin aplicarea mecanismelor juridice și economice, totuși a sporit și numărul amenințărilor și atacurilor fizice. Activistul pe Internet Dulat Agadil a decedat în incinta izolatorului de anchetă din orașul Nur-Sultan la câteva ore după ce a fost reținut. Bloggera Aigul Utepova și activistul pe Internet Asanali Suiunbaev au fost internați forțat în dispensare psihiatrice.

Numărul de atacuri asupra angajaților din mass-media în Kîrghîzstan practic s-a dublat. Din cauza consecințelor celei de-a treia revoluții a fost înregistrat un număr record de maltratări ale jurnaliștilor, iar pe fundalul preluării ilegale a proprietăților, sediile mai multor instituții media au fost supuse atacurilor. La închisoare a decedat jurnalistul și militantul pentru drepturile omului Asimjan Askarov care timp de mai bine de 10 ani s-a aflat în detenție pentru investigațiile sale anticorupție.

În Moldova, în anul 2020 s-a majorat brusc numărul de atacuri cu aplicarea unor mecanisme juridice, în special, prin înaintarea unor acuzații de defăimare, calomnie și prejudiciu adus reputației. Sursa principală a atacurilor/amenințărilor non-fizice în raport cu angajații din mass-media au fost reprezentanții autorităților care ocupă funcții publice la nivel central și local.

În Rusia, numărul atacurilor asupra angajaților din mass-media în anul 2020 a fost practic de două ori mai mare decât numărul total de atacuri înregistrat în cei trei ani precedenți. Creșterea s-a produs, în temei, din contul atacurilor comise cu aplicarea mecanismelor juridice și economice. 8 jurnaliști ruși și-au pierdut viața, inclusiv Irina Slavina din orașul Nijni Novgorod și-a pus capăt zilelor după mai mulți ani de hărțuire, doi bloggeri ceceni au fost asasinați în Europa, iar un jurnalist din orașul Orenburg a decedat în închisoare.

În Tajikistan a sporit considerabil numărul de atacuri asupra angajaților din mass-media, comise de autorități. S-au intensificat atacurile asupra jurnaliștilor stabiliți peste hotare: în cazul lor organele de stat au recurs la intimidări, discreditare și hărțuială, precum și la difuzarea datelor lor personale și la presiuni asupra persoanelor apropiate ale acestora.

În Turkmenistan, situația la capitolul libertăți politice și civile a continuat să se agraveze. Puținii jurnaliști civici rămași în țară sunt supuși unor represiuni dintre cele mai dure, inclusiv, maltratări, aresturi, presiuni asupra rudelor. În țară nu există alte mecanisme de protecție, în afară de atenția comunității internaționale.

În Uzbekistan, în anul 2020 au fost înregistrate mai multe atacuri asupra angajaților din mass-media decât în total pe parcursul anilor 2017-2019. A fost mediatizat pe larg la nivel internațional arestul jurnalistului Bobomurod Abdullaev. În drum de la Berlin, acesta a sosit la Bișkek (Kîrgîzstan), unde a fost arestat și ulterior extrădat în Uzbekistan.

În Ucraina, metodele cele mai răspândite de presiune asupra angajaților din mass-media sunt atacurile non-fizice: printre cele mai populare metode de intimidare a jurnaliștilor sau de răzbunare împotriva lor rămân incendierea sau deteriorarea locuințelor și automobilelor acestora. Numărul atacurilor fizice asupra angajaților din mass-media a crescut cu 19 la sută în comparație cu anul precedent, totuși, spre deosebire de alte țări din regiune, în Ucraina reprezentanții instituțiilor de stat au avut rolul de agresor doar în fiecare al treilea caz.

Partenerul Fundației „Justiție pentru jurnaliști” în Republica Moldova este Asociația Presei Independente (API).

Raportul privind atacurile asupra jurnaliștilor și angajaților din mass-media în Moldova în anul 2020