La deschiderea evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv API, a pledat pentru ca în Republica Moldova să fie creat un fond special, din care ar putea fi alocate, pe bază de concurs, surse financiare pentru a susține instituțiile media de calitate. „Care instituții media pot fi considerate de importanță sau de utilitate socială, ce condiții ar trebui să întrunească redacțiile, care vor fi criteriile de oferire a suportului și de unde vor veni banii – aceste și alte aspecte de gestionare a fondului ar trebui reglementate de o lege specială”, a spus P. Macovei.

Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, consideră că ideea creării unui asemenea fond trebuie examinată: „În ultima perioadă, am fost martori ai unor situații și crize care au prejudiciat activitatea mass-mediei independente, ceea ce ne-a convins că trebuie căutate soluții pentru a sprijini aceste redacții. Cred că avem nevoie în Moldova de un sistem național de susținere a mass-mediei, rămâne de văzut însă dacă această susținere trebuie oferită instituțional redacțiilor de utilitate socială, sau pentru anumite programe de utilitate socială. Când este vorba de finanțarea mass-mediei, apare și întrebarea independenței editoriale. Sunt sigură că nici unuia dintre jurnaliști nu i-ar conveni să fie acuzat că este părtinitor pentru că o anumită parte de finanțare vine din banii publici. Iată de ce trebuie asigurată transparența reală a oferirii potențialului suport, dar și transparența generală a finanțării media”.

Pentru a lua cunoștință de experiențe și bune practici de suport pentru mass-media în alte țări, la dezbatere au fost invitați și experți din Letonia și Lituania. În prezentarea sa, Gunta Sloga, directoarea executivă a Centrului Baltic pentru Excelență Media cu sediul la Riga, a relatat că autoritățile letone au decis să ofere suport pentru unele categorii de media urmare a problemelor economice serioase, de care s-a ciocnit presa tipărită și presa locală din această țară. „Pentru a ajuta la depășirea problemelor a și fost creat Fondul de suport pentru conținuturile mediatice de importanță publică, de educare și promovare a valorilor naționale în limba letonă. Procedurile de acordare a suportului sunt stabilite de Ministerul Culturii și de Fundația de Integrare a Societății din Letonia, iar în calitate de beneficiari pot fi instituțiile mass-media independente private care dezvoltă conținuturi jurnalistice de calitate și contribuie la dezvoltarea culturii letone, la consolidarea statului și unității națiunii letone, promovează gândirea critică, responsabilitatea socială. În ultimii ani, au fost programe de alfabetizare media și de luptă împotriva știrilor false, programe pentru minoritățile etnice, pentru informarea privind pandemia de COVID-19, pentru mass-media locale și regionale, reflectarea alegerilor naționale etc. Fundația anunță concursuri la care pot aplica toate tipurile de media, iar anual sunt depuse în jur de 300-400 de proiecte. În anul 2022 bugetul Fondului de suport media a fost de 4,5 milioane de euro. Deciziile privind oferirea suportului sunt luate de un grup de experți, inclusiv din organizațiile de media, în baza unui set de criterii de calitate, cele mai importante fiind onestitatea și calitatea jurnalistică, respectarea standardelor profesionale și sustenabilitatea proiectelor. În societatea letonă se discută acum despre necesitatea majorării bugetului fondului și a extinderii suportului pentru noile tipuri de media și pentru inovațiile în media. La fel se discută despre necesitatea de a oferi, în special mass-mediei locale, nu doar suport pentru conținuturile jurnalistice, ci și pentru dezvoltarea instituțională”, a spus G. Sloga.

Detalii despre funcționarea sistemului lituanian de suport pentru media a oferit Gintaras Songaila, directorul Fondului pentru Susținerea Presei, Radioului și Televiziunii din Lituania. Acest fond a fost creat prin modificarea Legii cu privire la informațiile publice care a avut loc acum 25 de ani, iar acest lucru a devenit posibil urmare a unui consens între putere și opoziție. „Fondul este finanțat din bugetul public și este responsabil pentru utilizarea banilor direct în fața Parlamentului. Gestionarea fondului are loc cu implicarea asociațiilor de creație și a organizațiilor de media, iar din consiliul de administrare au făcut parte anterior 11 oameni, acum sunt șapte membri. Organizăm concursuri anuale, iar în regulamente sunt specificate condițiile și criteriile de participare. Presa scrisă națională, locală și regională, posturile de televiziune naționale și regionale private, dar și presa electronică pot depune dosare. Anterior, proiectele puteau fi doar culturale și educaționale, însă acum au fost adăugate teme ca alfabetizarea media sau securitatea informațională. Proiectele sunt evaluate de experți independenți, numele cărora sunt publicate pe pagina web, în același timp apelăm la expertiza unor specialiști, numele cărora nu-l facem public. Bugetul fondului este de circa 3 milioane de euro, însă această sumă este prea mică, în opinia mea. Fondul este totalmente independent în luarea deciziilor, deci nu este nicio șansă ca politicienii să intervină în activitatea noastră. Independența unei asemenea structuri este foarte importantă, iar societatea lituaniană ne-a luat mereu apărarea atunci când au existat încercări ale politicienilor de a influența mass-media prin intermediul acestor finanțări”, a povestit G. Songaila.

În a doua parte a dezbaterii, experta API Lilia Ioniță a prezentat principalele prevederi ale proiectului de lege cu privire la măsurile de susținere a instituțiilor mass-media de importanță/utilitate socială din Republica Moldova, elaborat în anii precedenți și actualizat în 2022. În proiect sunt stabilite condițiile pe care ar trebui să le întrunească instituțiile media pentru a obține statutul de utilitate/importanță socială, procedurile de organizare a concursurilor de proiecte, procesul de luare a deciziilor, prioritățile pentru care redacțiile ar putea solicita suport, modul de funcționare și finanțare a Fondului de susținere a instituțiilor mass-media de utilitate/importanță socială etc.

Participanții la dezbatere au fost foarte interesați de practicile bune de oferire a suportului pentru mass-media care promovează interesul public prin materiale de calitate. Experții străini au răspuns la întrebări despre condițiile și forma de proprietate a instituțiilor media care pot beneficia de suport, componența structurilor de luare a deciziilor, monitorizarea realizării proiectelor pentru care se oferă bani publici, alte aspecte.

La solicitarea participanților, asociațiile de media vor organiza în viitorul apropiat o dezbatere suplimentară, la care va fi examinat detaliat proiectul de lege pentru crearea sistemului de susținere a mass-mediei de utilitate socială în țara noastră. Ulterior, proiectul va fi transmis repetat Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Promovarea inițiativelor de politici publice pentru asigurarea reformelor reale în domeniul media”, implementat de Asociația Presei Independente (API) cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova/Programul Mass-Media.

Proiectul Legii privind măsurile de susținere a instituțiilor mass-media de importanță socială din Republica Moldova