înapoi

Respectarea interesului superior al copilului este obligatorie în jurnalism

10 Aprilie 2022

Foto: API


Senzaţionalul și accentul pe detaliile și contextul negativ în care apar copiii încă prevalează în agenda editorială a multor instituţii media de la noi. Această optică trebuie schimbată, iar jurnaliştii trebuie să înțeleagă mai bine în ce constă interesul superior copilului și să se conducă de el în fiecare material jurnalistic. La ultimele două traininguri la tema drepturilor copiilor în mass-media și la cluburile de presă care au abordat teme specifice despre copii, jurnaliștii de pe ambele maluri ale Nistrului au învățat cum să mediatizeze activ și etic astfel de subiecte, au analizat exemple bune și proaste, au discutat și au făcut schimb de opinii și de experiență.

„Mass-media și drepturile copiilor”, sub acest generic în martie 2022 s-au desfășurat ultimele două din ciclul de patru instruiri tematice, organizate de Asociația Presei Independente (API) pentru jurnaliștii și jurnalistele de pe ambele maluri ale Nistrului. Trainerii Ion Bunduchi și Natalia Scurtul au prezentat cadrul juridic internațional relevant, cu accent pe Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, dar şi prevederile legislației naționale și regionale, cu accent pe clasificarea informațiilor cu impact negativ asupra copiilor, a informațiilor și datelor restricționate sau interzise pentru difuzare în scopul protejării copiilor. Împărțiți în echipe, participanţii au analizat materiale jurnalistice realizate pe ambele maluri ale Nistrului, au discutat despre practici bune şi mai puțin bune în mediatizarea copiilor, cum trebuie intervievat un copil şi la ce trebuie să fie atenți când scriu materiale care vizează copiii.

 

„Deseori, este dificil pentru jurnalişti să facă o alegere corectă și etică atunci când prezintă subiecte despre copii, în special despre copiii în situații cu conotație negativă. În afară de legea, pe care trebuie s-o respectăm, noi, jurnaliştii trebuie să dăm dovadă de buna credinţă, să cunoaștem și să respectăm normele deontologice, dar și să acționăm de fiecare dată în interesul superior al copilului. Când abordăm un subiect despre copii într-un context negativ, recomandarea mea și a experților în domeniul protecției drepturilor copilului este să ne axăm pe problemă sau pe fenomen, să identificăm cauzele acestora şi mai puţin să atentăm la reputaţia unui copil sau a unui grup de copii, pentru a nu-i expune public și a nu le dăuna”, a menționat trainerul Ion Bunduchi.

 

Participanților la instruiri le-au fost distribuite seturi de materiale utile, inclusiv liste de teme mai puțin exploatate în presă, întrebări care ar putea fi adresate unui copil intervievat, reguli obligatorii pentru mediatizarea responsabilă a subiectelor despre copii etc.

 

„Este destul de complicat să abordăm subiectele despre copii şi să respectăm în același timp legea și normele etice. Am făcut mai multe materiale despre alcoolism, droguri, inclusiv cu implicarea copiilor. Procesul de obţinere a permisiunilor necesare în aceste cazuri este unul anevoios. Trainingul ne-a ajutat să înțelegem mai bine cum ne putem face munca de jurnalist fără a afecta drepturile copiilor”, spune Artur Răcila, reporter la postul de televiziune BasTV și portalul Bas-tv.md din Basarabeasca.

 

Irina Şlaeva, directoarea televiziunii pe Internet LikTV din Râbniţa: „Setul de reguli pentru prezentarea corectă a informațiilor din punct de vedere etic ne va ghida în scrierea corectă a materialelor pe tematica copiilor. Atât la traininguri, cât la cluburile de presă am analizat unele materiale, ceea ce ne ajută nu doar să identificăm greșelile admise de jurnaliști, dar și să privim problemele copiilor și ale societății în ansamblu mai profund. În plus, am înțeles mai bine că ar trebui să extindem lista de subiecte jurnalistice despre copii”.

 

Ce face media pentru a ajuta copiii? Dezbateri la cluburi de presă­­­­

 

În noiembrie 2021 – martie 2022, au avut loc și șase cluburi de presă tematice, în regim online, pentru jurnaliștii și activiștii în domeniul drepturilor copilului de pe ambele maluri ale Nistrului. În timpul dezbaterilor au fost prezentate rezultatele unor monitorizări tematice și au fost abordate teme specifice: cum este mediatizată tema copiilor vulnerabili în fața sărăciei; cum a influențat pandemia de Covid-19 viața copiilor și ce scrie presa despre asta; cum apar în mass-media copiii în condițiile acțiunilor militare; cum este reflectată hărțuirea, agresiunea și bullying-ul în rândul copiilor, dar și practicile de interacțiune între mass-media, sectorul asociativ și autorități în promovarea și protecția drepturilor copilului. La discuții au participat jurnaliști și jurnaliste din diferite regiuni, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu, experți, psihologi și reprezentanți ai unor instituții publice și organizații neguvernamentale: Rodica Corețchi-Mocanu (specialistă în protecția copilului), Mariana Ianuchevici și Antonina Comerzan (Asociația pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”), Veronica Chicu-Boboc (Centrul Media pentru Tineri), Ana Trifan (Centrul international La Strada), Oxana Alistratova (ONG „Vzaimodeistvie”, regiunea transnistreană), Alexandr Goncear (Centrul de dezvoltate și susținere a inițiativelor civice „Rezonance”, regiunea transnistreană), Roman Sandu, expert în domeniul schimbărilor sociale, Veaceslav Ursu (Reprezentanța Oficiului Avocatului Poporului în Varnița) și alții. Jurnaliștii au relatat despre experiențele lor de reflectare a acestor teme, iar experții le-au oferit sugestii și recomandări pentru îmbunătățirea calității și asigurarea protejării drepturilor copilului în materialele jurnalistice. Cluburile de presă au fost organizate de API în parteneriat cu Asociația obștească MeDiaLog.

 

Instruirile și cluburile de presă au fost desfășurate pentru sporirea capacităților jurnaliștilor și a jurnalistelor de pe ambele maluri ale Nistrului de a mediatiza etic subiecte care vizează drepturile copilului. Evenimentele au fost organizate de API în cadrul Programului comun al ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului”, cu suportul financiar al Suediei.