În prima parte a trainingului, consultantul juridic le-a vorbit participanților despre tipurile de contracte de muncă și de colaborare, utilizate inclusiv în cadrul instituțiilor mass-media, modalitățile de stabilire a relațiilor de muncă, drepturile și obligațiunile părților unui contract, garanțiile stabilite de lege pentru salariați etc. „În cazul unui contract individual de muncă (CIM), salariatul este obligat să vină la birou, să respecte un anumit grafic de muncă, să îndeplinească sarcinile prevăzute în contract etc. Angajatorul este obligat să-i pună la dispoziție birou, masă, scaun, calculator, să-i achite salariu, să-i ofere concediu plătit, să contribuie la concediul medical, să facă defalcări în fondul social etc. Dacă există alt tip de relații, nu de subordonare, atunci părțile pot încheia, după caz, un contract de prestării servicii (CPS) dacă există o activitate permanentă de regulă de la distanță sau un contract de autor (CdA), când jurnalistul trebuie să realizeze o anumită operă, cum ar fi studii, video-uri, investigații jurnalistice etc.”, a menționat consultantul.

Participantele la atelier Tatiana Djamanov, directoarea postului Radio Orhei și Elena Motricală, directoarea ziarului Est-Curier (Criuleni) s-au interesat care tip de contract este totuși mai avantajos pentru angajator și care îl avantajează pe angajat. “Pentru administrator este mai convenabil CdA, deoarece nu trebuie să plătească 24% în fondul social și nu este obligat să-i ofere jurnalistului facilități ca în cazul CIM. Însă practica demonstrează că angajatorul apelează mai rar la acest tip de contract, reieșind din necesitățile și de specificul activității pe care o are. Pentru salariat însă mai avantajos e CIM, deoarece astfel beneficiază de toate garanțiile legale, în plus se fac centralizat defalcări în fondul de pensie. Dacă nu are nevoie de aceste facilități, de exemplu mai are un serviciu permanent în altă parte, atunci poate pleda pentru celelalte două tipuri de contract”, a răspuns N. Frumosu. Juristul a mai adăugat că sunt situații când angajatorul poate încheia două contracte cu salariatul: un CIM pe o perioadă determinată și un CdA pentru realizarea unei anumite opere.

În opinia Elenei Cobăsneanu, directoarea ziarului Observatorul de Nord (Soroca), managerii media din regiuni nu recurg la CPS și CdA deoarece nu vor să aibă probleme cu Inspectoratul fiscal sau cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI): „Nu am încheiat până acum astfel de contracte, deoarece nu ne-a fost foarte clar ce poate fi considerat o operă de artă și ce nu. O să ne documentăm suplimentar și sigur o să folosim pe viitor și alte tipuri de contracte”. Olga Popa de la ziarul SP din Bălți, a povestit că redacția a încheiat recent contracte de autor cu unii jurnaliști pentru realizarea materialelor video și a textelor scrise: „După finalizarea proiectului o companie de audit a verificat legalitatea acestora și nu a fost mulțumită de felul cum am procedat. Din spusele lui Nicolae înțeleg că nemulțumirea lor nu are temei legal, este mai degrabă o încercare de a determina redacția să nu practice astfel de contracte pe viitor, deoarece nu se fac plăți în bugetul statului. Însă trebuie să reieșim în primul rând din necesitățile și interesul instituției mass-media”, spune O. Popa.

Răspunzând la întrebările participanților despre produsele media care pot fi considerate opere și în ce cazuri pot fi încheiate CdA, juristul Nicolae Frumosu a precizat: „Conform art. 8 lit. d) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, știrile și diverse fapte ce reprezintă o simpla informație nu sunt opere de artă. Spre exemplu o știre care relatează despre ordinea de zi votată în Parlament nu poate constitui obiectul unui contract de autor, dar un reportaj în care jurnalistul analizează proiectele votate, se documentează minuțios, ia opinii de la diferite surse etc., cu siguranța poate constitui obiectul acestui contract. La fel opere pot fi considerate investigațiile jurnalistice, produsele video, diverse studii etc.”.

În partea a doua a instruirii, participanții au analizat alte subiecte importante pentru activitatea redacției: disciplina muncii, procedura de aplicare a sancțiunilor disciplinare în cele trei tipuri de contracte, reparația prejudiciului cauzat redacției de salariat, timpul de lucru și de muncă, acordarea concediilor  etc.

Înregistrarea integrală a atelierului este disponibilă AICI.

În luna mai curent, API a desfășurat încă un atelier pe tema "Aspecte noi în legislația fiscală și a muncii pentru anul 2022”.  Din luna iulie 2020 și până în prezent, Centrul de consultanță și asistență API a desfășurat în total 23 de instruiri tematice online și offline, la care au participat peste 410 colaboratori ai redacțiilor.

Redacțiile membre API și instituțiile mass-media regionale care nu sunt membre API, dar întrunesc criteriile minime de independență editorială și integritate profesională pot solicita serviciile Centrului prin accesarea aplicației de pe pagina web www.api.md.

Proiectul „Continuarea Programului de asistență pentru mass-media regionale independente” este implementat de Asociația Presei Independente (API) şi finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.