înapoi

Jurnaliștii poartă răspundere socială pentru prejudecățile și stereotipurile promovate conștient sau inconștient în presă

25 Octombrie 2022

Participanții instruirii și trainerul din a doua zi Ștefan Popov (Foto: API).


Mai mulți colaboratori din mass-media naționale și locale din Republica Moldova și studenți de la facultățile de jurnalism din țară au participat la o instruire despre stereotipurile și prejudecățile cu care se confruntă și cum acestea ar putea fi evitate în materialele pe care le realizează. Evenimentul a avut loc pe 20-21 octombrie 2022 și a fost organizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II”, finanțat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia, componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament”.

În prima zi de instruire, trainera Elena Cioina, coordonatoare media a platformei E-Sanatate.md și redactoră-șefă Sanatateinfo.md, a explicat cum pot fi documentate și realizate materiale despre persoanele care pot fi subiect al discriminării și care sunt cele mai importante legi și strategii antidiscriminare. Elena Cioina s-a axat, în prezentarea ei, pe modul în care pot fi abordate subiecte care vizează grupurile vulnerabile, în mod special, persoanele care suferă de anumite maladii infecțioase sau care fac parte din grupul cu risc sporit de infectare - persoanele HIV pozitive, consumatorii de droguri, femeile care practică sexul comercial. „Le-am explicat jurnaliștilor pașii care ar trebui să-i facă pentru a avea un material media cu impact. Cred, în continuare, că e nevoie de și mai mult exercițiu practic și documentare privind normele legale care prevăd prevenirea discriminării și asigurarea egalității”, a completat experta.

 

Instruirea a reprezentat un imbold pentru Mihaela Culcinschi, reporteră Radio Moldova Actualități, de a începe să scrie materiale și din domeniul social: „Au fost prezentate istorii ale unor femei despre care se vorbește mai puțin în Republica Moldova și ni s-a explicat cum să vorbim despre ele. Mai mult, am rămas impresionată că s-au discutat teme sensibile despre diverse categorii sociale. Întotdeauna mi-a plăcut mai mult domeniul politic, dar de azi încolo sunt convinsă că voi începe să scriu și pe subiecte din domeniul social”

 

În cadrul instruirii, participanților le-au fost sugerați termeni care pot fi utilizați în materiale pentru a evita discriminarea grupurilor marginalizate. Valeria Prisacari, reporteră Observatorul de Nord, Soroca: „La această instruire, oricât de straniu nu ar suna, am înţeles că eu, de fapt, scriu destul de corect despre persoanele din diferite grupuri sociale, în cazul meu, romii din orașul natal, Soroca. Totuși, am învățat cât de important este să analizezi bine contextul înainte de a adresa acestora o întrebare și de a-i eticheta într-un mod sau altul”.

 

Programul a continuat cu câteva sesiuni despre conștientizarea prejudecăților participanților și influența stereotipurilor în elaborarea produselor media, moderate de Ștefan Popov, psiholog și psihoterapeut, fondator și președinte al Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie. Participanții au manifestat interes față de aceste subiecte și au înțeles că se confruntă cu mult mai multe stereotipuri și prejudecăți decât credeau și cum acestea pot influența activitatea lor profesională. „E necesară mai multă autocunoaștere, descoperirea și înțelegerea propriilor stereotipuri și dezvoltarea capacității de a elabora materiale jurnalistice profesioniste. Nu poți evita influența stereotipurilor în activitatea jurnalistică, dacă nu ești conștient de ele. De aceea, primul lucru pe care trebuie să-l facă un jurnalist este să-și recunoască propriile stereotipuri, pe care le poate identifica printr-un instrument online care poate fi accesat pe acest link: https://implicit.harvard.edu/implicit/index.jsp. Iar al doilea lucru important este dezvoltarea cu adevărat al respectului pentru semeni, indiferent de sex, nivel de educație, etnie, orientare sexuală sau politică. Dacă aceste două condiții de bază sunt întrunite, atunci materialele jurnalistice vor fi corecte și obiective”, a menționat Șt. Popov.

 

Jurnaliștii au fost implicați în câteva exerciții de autoevaluare a prejudecăților și stereotipurilor cu care se confruntă: „Am învățat să trec stereotipurile prin prisma mea, adică să mă pun eu în locul persoanelor respective. Noi chiar trăim într-o societate plină de stereotipuri, avem mult de lucru la acest capitol și trebuie să ne unim forțele pentru a combate fenomenul sau, mai bine zis, a-l diminua”, a specificat Vladimir Bîrzoi, reporter ziarul Unghiul, Ungheni.

 

Și câțiva studenți de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova (USM) și Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism, Universitatea Liberă Internațională (ULIM) au profitat de oportunitatea de a participa la instruire. „Am aflat despre existența Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității din Republica Moldova, organizație care ar putea să fie o sursă importantă în materialele media pe subiectul discriminării și mi-am notat o listă de termeni pe care trebuie să-i folosim pentru a evita discriminarea. Jurnalismul este un domeniu care presupune o pregătire multilaterală, iar asemenea instruiri sunt oportunități de a ne dezvolta”, a spus Ludmila Hițuc, studentă în anul III la USM.

 

Această activitate a fost organizată de Asociația Presei Independente în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II”, componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament”, finanțat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.

 
image
image
image
image
image
image
image