La începutul trainingului, juristul a trecut în revistă prevederile din legislația națională și internațională care cuprind domeniile mass-media și libertatea de exprimare. El a menționat că deși libertatea de exprimare nu este un drept absolut, ci relativ, deoarece există anumite limite, totuși, acest drept le oferă jurnaliștilor destule oportunități să-și exercita atribuțiile profesionale în condiții de siguranță juridică, inclusiv de a aduce critici persoanelor publice pentru acțiunile sau inacțiunile acestora. „Legislația națională îi protejează pe jurnaliști în raport cu persoanele cu funcții publice și cu instituțiile statului, iar Legea cu privire la libertatea de exprimare admite un anumit grad de exagerare sau chiar provocare din partea jurnaliștilor la adresa persoanelor publice. Dacă jurnalistul nu denaturează faptele, atunci nu poate fi vorba de defăimare. Să zicem că jurnalistul a relatat despre o sustragere de bani publici de către un funcționar. Acesta nu contestă faptul sustragerii, însă pretinde că suma a fost indicată incorect. Într-un alt caz, jurnalistul a relatat că un funcționar nu a declarat cinci bunuri, în realitate au fost doar patru. În astfel de situații, chiar dacă sunt anumite inexactități, exagerări etc., nu putem vorbi despre lezarea onoarei, demnității și reputației profesionale”, a specificat Nicolae Frumosu. El a mai adăugat că politicienii și funcționarii trebuie să arate un grad mai mare de toleranță față de informațiile făcute public de mass-media, dar și jurnaliștii trebuie să publice informații verificate fără a denatura faptele.

Pe parcursul atelierului, juristul s-a referit pe larg la și la alte subiecte și situații, de care se ciocnesc frecvent jurnaliștii și instituțiile media: condițiile de respectare a prezumției nevinovăției, cenzura instituită de unii patroni și soluțiile pentru jurnaliști, acordarea dreptului la replică, protecția surselor și altele. În partea a doua a instruirii, el a vorbit despre aspectele judiciare ale procedurii de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale.

Directorii și redactorii instituțiilor media au avut posibilitatea să adreseze întrebări, să solicite sfaturi și să-și expună părerea pe marginea subiectelor abordate. Tatiana Djamanov, directoarea Radio Orhei, a menționat că „Jurnaliștii nu au suficiente cunoștințe juridice, de aici și greutățile pe care le întâmpină atunci când realizează unele materiale. Pe de o parte, vrei să scoți la iveală nelegiuirile făcute de autorități, iar pe de altă parte există temerea că vei fi acuzat de defăimare. Nicolae ne-a ajutat să înțelegem mai bine unde se termină libertatea de exprimare și începe defăimarea. Un fapt interesant care ne-a fost amintit – dreptul la replică se oferă doar în câteva cazuri: dacă informația publicată este contestată, iar replica este formulată în termeni decenți și nu conține amenințări sau comentarii nerelevante. În activitatea zi de zi, dar mai ales în campaniile electorale, suntem bombardați cu solicitări de a oferi dreptul la replică, le-am și oferit deseori, dar am înțeles la atelierul de azi că în multe situații nici nu era nevoie”. Ion Ciumeica, redactor la „Gazeta de Sud” (Cimișlia), s-a referit la temerile jurnaliștilor din regiuni atunci când scriu materiale critice: „De fiecare dată, apare un fel de disconfort intern, ne gândim că am putea fi acuzați de distorsionarea adevărului. Cred că necunoașterea legislației și a aspectelor juridice nu ne permite să fim mai exigenți. Ultimul proces de judecată de defăimare pe care l-a avut redacția a arătat care sunt minusurile noastre și ce trebuia să facem ca să evităm astfel de situații. Trainingul este foarte util, necesar, important să punem în practică cunoștințele acumulate”.

Înregistrarea integrală a atelierului online este disponibilă AICI.

În perioada august 2020 – mai 2021, în cadrul Centrului de consultanță și asistență pentru instituțiile mass-media independente regionale au fost desfășurate alte 14 webinare tematice pentru colaboratorii mass-media. În mai 2021, de serviciile consultanților Centrului au beneficiat în total 46 de colaboratori de la 21 de redacții, iar în ultimele zece luni – 525 profesioniști media. Centrul de consultanță și asistență va funcționa până în iulie 2021, iar redacțiile pot apela la serviciile consultanților ori de câte ori au nevoie, prin accesarea aplicației de pe pagina web www.Api.md.

Proiectul „Program de asistență pentru mass-media regionale independente” este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.