La începutul evenimentului, Daniela Sîmboteanu, președinta CNPC, a vorbit despre situația copiilor victime sau martori ai infracțiunilor, pericolele și lacunele legislative în procesul de audiere care pot provoca revictimizarea acestora. “Când construim un sistem prietenos copilului trebuie să luăm în calcul interesul superior al copilului, ca acesta să poate beneficia de diferite tipuri de servicii: psihologice, sociale, medicale etc. Este important să le oferim servicii integrate cu implicare mai multor specialități atât cu profil social, cât și din sistemul legal. Acum la intervievarea copilului participă mai multe persoane, iar copilul este nevoit să repete de fiecare dată același mesaj și să retrăiască trauma. În plus, interviurile repetate, nestructurate sau desfășurate într-o manieră diferită pot cauza distorsionarea declarațiilor copilului. Consider că spațiile de audiere a copiilor victime sau martori trebuie amplasate în afara instanțelor de judecată, deoarece în mintea copilului judecătoriile se asociază cu tot ce este negativ: pedeapsa, infractori etc.”, a subliniat D. Sîmboteanu.

În prezent, în R. Moldova sunt 29 de spații pentru audierea copiilor victime sau martori ai infracțiunilor: 18 în instanțele de judecată și curțile de apel raionale, șapte în sediile procuraturilor, trei în cadrul ONG-urilor și unul în centrul regional de asistență integrată.

Anul trecut, în R. Moldova au fost înregistrați 1045 de copii victime sau martori ai infracțiunilor și doar 274  au fost audiați în condiții speciale (26%), acest indicator fiind mai mare cu 6% comparativ cu anul 2019. „Chiar dacă  numărul de audieri în condiții speciale este în creștere, totuși acesta reprezintă doar 1/3 din numărul total al victimelor, ceea ce este foarte puțin. Celelalte audiere se fac în continuare în birourile procurorilor, judecătorilor, ofițerilor de urmărire penală”, a menționat Diana Teberneac, manageră la Centrul de asistenta psiho-sociala a copilului si familiei „AMICUL”. Ea a adăugat că „deși în unele judecătorii, procuraturi sunt spații speciale amenajate, deseori acestea nu sunt prietenoase copiilor, ba dimpotrivă. De regulă, sunt amplasate la parter, unde lipsește spațiul de așteptare, intrarea are loc prin holul comun al instanței, lipsește izolarea fonică, iar echipamentul tehnic este defectat. Statul trebuie să întreprindă măsuri de îmbunătățire a condițiilor de audiere”.

Participanții la dezbatere au accentuat necesitatea extinderii vârstei de audiere în condiții speciale a copiilor de la 14 până la 18 ani, dar și a categoriilor de infracțiuni pentru audieri în condiții speciale. Astfel, Liliana Grosu, deputată în Parlament și membră a Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, susține această inițiativă și a asigurat că va contribui la aprobarea acesteia în Parlament, dar și la crearea și dezvoltarea în R. Moldova a serviciilor de asistență integrată. „Experiența negativă din anii precedenți demonstrează că sistemul nostru de justiție nu este suficient de bine pregătit și consolidat să răspundă nevoilor copiilor. Serviciile de asistență integrată vor ajuta la dezvoltarea competențelor angajaților din sistemul de justiție, dar și din sistemul de protecție a copiilor, astfel încât acești specialiști să poată acționa consolidat în funcție de necesitățile și interesele copiilor”, a declarat deputata.

La Ministerul Justiției a fost creat un grup de lucru care lucrează la modificări și completări la Codul penal și Codul de procedură penală, inclusiv sub aspectul extinderii vârstei și a categoriilor de infracțiuni la aplicarea audierii în condiții speciale a minorilor, dar și în ce privește revizuirea procedurii speciale de examinare a cauzelor cu minori, a menționat Veronica Mihailov-Moraru, Secretar de stat la Ministerul Justiției: „Proiectul de lege va fi trimis Guvernului spre avizare, iar până în luna mai se preconizează să fie remis Parlamentului, iar ulterior să fie aprobat până la finele sesiunii de vară”. A mai fost elaborat un alt proiect de lege care va contribui la asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie și va ajusta cadrul național la Convenția de la Istanbul și Convenția de la Lanzarote. Prin acest pachet de legi vor fi responsabilizați procurorii, avocații, judecătorii și alți profesioniști care interacționează cu victimele, inclusiv cu minorii.

În timpul apropiat, în Republica Moldova vor fi deschise trei centre regionale de asistenta integrată a copiilor victime sau martori ai infracțiunilor (de tip Barnahus) care vor asigura cele mai bune condiții pentru desfășurarea audierilor.

Participanții au discutat și despre necesitatea consolidării statutului intervievatorilor (persoanelor care audiază copiii), instruirea și certificarea acestora, desfășurarea nemijlocită a activității de audiere. Și-au expus opiniile la tema asigurării unei justiții prietenoase copiilor victime sau martori ai infracțiunilor și Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Mariana Gorea, șefa Direcției protecția drepturilor minorilor din cadrul Procuraturii Generale, alți participanți.

Înregistrarea integrală a mesei rotunde este disponibilă AICI.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Campaniei Naționale pentru o Justiție Sănătoasă, realizată de mai multe organizații neguvernamentale din R. Moldova.