Cu ajutorul specialiștilor AMM, cei cincisprezece jurnaliști, participanți ai programului, au explorat subiecte care vizează prognozele hidrologice, tipurile de precipitații, avertizările emise, schimbările climatice și tendințele în temperatură și precipitații.

Natalia Gherasim și Aurelia Bodrug de la Direcția meteorologie au explicat în detalii cum sunt prognozate precipitațiile și în baza căror observații și informații sunt emise avertizările meteorologice. Maria Alii și Mariana Prepelița de la Direcția Prognoze Hidrologice au descris peisajul hidrologic din țara noastră și semnificația monitoringului hidrologic, iar Vitalie Mardari de la Direcția climatologie aplicată a prezentat tendințele în temperatură și precipitații și cum acestea influențează schimbările climatice.

Prezentările specialiștilor au fost completate de recomandări practice și exerciții de elaborarea a știrilor în baza avertizărilor emise de AMM, facilitate de experta în jurnalism de mediu Lilia Curchi.

Pentru ca jurnaliștii să observe și să înțeleagă din interior procesul prin care o prognoză sau avertizare ajunge să fie difuzată sau publicată, programul a continuat cu vizite în cadrul unităților responsabile de meteorologie și hidrologie, precum și la Platforma Stației Meteorologice Chișinău. Specialiștii AMM au prezentat sistemele cu care lucrează zilnic, echipamentele și instrumentele de monitorizare, arhivele și documentele de lucru, explicând parcursul informației de la observație și măsurare până la analiză și produsul final transmis publicului.

Participanții au apreciat caracterul practic al instruirii și utilitatea cunoștințelor dezvoltate pentru reflectarea corectă a subiectelor din domeniul meteorologiei, hidrologiei și schimbărilor climatice. Tatiana Tesliuc, de la redacția ziarului Expresul (Ungheni), a evidențiat: „Am avut ocazia să înțelegem mult mai bine terminologia, la ce trebuie să atragem atenția, atunci când scriem o știre despre o avertizare meteorologică sau hidrologică și cum să interpretăm corect datele oferite de specialiști. Au fost două zile utile și pline de informații practice, care ne-au ajutat să înțelegem mai bine datele meteorologice și hidrologice și să conștientizăm cât de important este să le transmitem publicului corect, clar și responsabil”. Sergiu Guțu, de la redacția portalului Ecopresa.md, a menționat: „Înțelegerea corectă a termenilor meteo, hidro și a celor legați de schimbările climatice ne ajută, pe noi jurnaliștii, să abordăm mai corect aceste teme. Să știm, de exemplu, diferența dintre o viitură și o inundație înseamnă să punem întrebări potrivite, să verificăm informația și să explicăm clar publicului aceste fenomene. Uneori, un termen folosit greșit poate schimba sensul unui material și chiar induce lumea în eroare”.

Cea de-a doua etapă a programului va avea loc pe 17–18 septembrie 2026, cu participarea Cristinei Radu, jurnalistă de investigații la Snoop (România). Pentru a încuraja jurnaliștii să aplice în practică cunoștințele acumulate în cadrul Programului, aceștia au fost invitați să participe la un concurs de materiale jurnalistice care abordează subiecte legate de hidrologie, schimbări climatice, gestionarea resurselor de apă și responsabilitatea autorităților publice în aceste domenii.

Acest program este realizat în cadrul proiectului „Strengthening Hydrometeorological Capacity in Moldova, SHC-Moldova” („Consolidarea capacităților hidrometeorologice în Republica Moldova, SHC-Moldova”), cu susținerea financiară SIDA.