înapoi

Comunicarea și implicarea promptă pot preveni și combate riscurile la adresa securității informaționale

12 Aprilie 2023

Foto: API


„Protecția spațiului informațional: contracararea noilor amenințări” a fost genericul unei dezbateri cu participarea reprezentanților unor comisii parlamentare permanente, ai autorității de reglementare în audiovizual, unor instituții publice, dar și experți în securitate, jurnaliști și activiști. Dezbaterea s-a axat pe necesitatea consolidării coeziunii sociale, a creșterii culturii de educație în domeniul securității pentru o înțelegere mai bună de către cetățeni a acestei tematici vitale pentru existența statului. Evenimentul a fost organizat pe 11 aprilie 2023 de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu organizația internațională Institutul pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR).

La sesiunea de deschidere a evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv API, a menționat că din toamna anului trecut, când a avut loc prima dezbatere la acest subiect, și până în prezent, amenințările și provocările la adresa securității au rămas aceleași, iar unele s-au și amplificat. „La această dezbatere vrem să evaluăm care a fost și este răspunsul autorităților și al societății în ansamblu la aceste amenințări și în ce direcție ar trebui să avansăm”.

 

Președintele Comisiei parlamentare Securitate națională, Apărare și Ordine publică, Lilian Carp, a accentuat importanța și actualitatea protejării spațiului informațional în contextul provocărilor agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. „Cu cât mai mult vom vorbi în spațiul public și vom propune soluții pentru a contracara atacurile informaționale, cu atât mai pregătiți vom fi atunci când acestea se vor îndrepta nemijlocit către noi. Acțiunile statului trebuie să respecte dreptul la libera exprimare, dar și să combată eficient propaganda și dezinformarea”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

 

La prima sesiune, moderată de jurnalistul Mădălin Necșuțu, au fost trecute în revistă principalele provocări la adresa securității naționale și analizate acțiunile autorităților pentru contracararea acestora. O prezentare succintă la această temă a făcut Ștefan Țîbuleac, șeful Serviciului Consiliului Suprem de Securitate de la Președinția Republicii Moldova. El s-a referit și la Strategia Securității Naționale în curs de elaborare. „Contextul în care ne aflăm este unul complex, marcat de un val de crize, iar autoritățile depun efort ca să intervină pentru ameliorarea lor, un exemplu fiind gestionarea crizei refugiaților. În prezent este necesar ca acțiunile să fie adaptate la tipul de provocări cu care ne confruntăm, iar Strategia Securității Naționale, aprobată în 2011, nu este mai relevantă situației și amenințărilor actuale”, a spus Șt. Țîbuleac. El s-a referit la principalele pericole de securitate, inclusiv expansiunea geopolitică și militară a Rusiei, declinul demografic, cleptocrația și corupția endemică etc. La rândul său, Valeriu Mija, Secretar de Stat în domeniul politicii de apărare, planificării apărării naționale și interoperabilității militare la Ministerul Apărării, a vorbit schimbarea paradigmei securității internaționale în zona Mării Negre după 24 februarie 2022, menționând că „Ministerul Apărării a sporit nivelul de pregătire a militarilor, monitorizează zona de securitate, raioanele de est și, în general, acțiunile militare din aceste regiuni, dar și zonele de interes Odesa și Nikolaev. Pentru Republica Moldova vulnerabilitatea cea mai pronunțată, în prezent, este spațiul aerian”.

 

Referindu-se la gradul de pregătire a instituțiilor publice și a societății în ansamblu să facă față amenințărilor, Elena Mârzac, expertă securitate și StratCom, co-fondatoarea Platformei Societății Civile pentru Inițiative de Securitate și Apărare, a reamintit că, în ultimii ani, societatea civilă a insistat să fie asigurate transparența și comunicarea eficientă a instituțiilor publice în domeniul securității: „În eforturile de a gestiona crizele, instituțiile trebuie să țină cont și de riscurile interne: separatismul politic, teritorial, eforturi ostile pe principiul etnic, lingvistic, fenomenul dezinformării”.

 

A doua parte a dezbaterii a fost dedicată în totalitate protecției spațiului informațional al țării. Virgiliu Pâslariuc, vicepreședintele Comisiei parlamentare Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-media, a povestit despre ultimele inițiative legislative în acest sens, remarcând că, în ultima perioadă, atât instituțiile, cât și cetățenii au devenit mult mai responsabili în semnalarea falsurilor distribuite în spațiul public.

 

Președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a vorbit despre felul în care recentele modificări la Codul serviciilor media audiovizuale au influențat calitatea informaților transmise de televiziuni: „Remarcăm o mai mare auto-reglementare din partea televiziunilor în ce privește conținutul programelor difuzate și o scădere a numărului de petiții din partea cetățenilor și a ONG-urilor. În 2022 am pus accent pe monitorizarea reflectării războiului, iar acum este în proces de definitivare o metodologie cu indicatorii ce vor fi urmăriți pentru a determina dacă un anumit conținut constituie sau nu dezinformare”.

 

Despre cât de reziliente sunt instituțiile publice la nivel de comunicare în raport cu multitudinea de pericole la adresa securității, inclusiv informaționale, a relatat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Prim-ministrului RM. El a dat asigurări că acum instituțiile sunt mult mai pregătite în combaterea dezinformărilor. „Sunt adeptul comunicării transparente, deschise, în interesul cetățeanului, lucru pe care încerc să-l aplic mereu și pe care îl recomand tuturor colegilor din departamentele de comunicare de la instituțiile publice și nu doar”, a declarat D. Vodă.

 

Prezenți la dezbatere, reprezentanții Consiliului coordonator pentru asigurarea securității informaționale, s-au referit la implementarea politicilor de asigurare a securității informaționale și cibernetice, dar și la unele proiecte noi, cum ar fi proiectul noii legi a Serviciului de Informații și Securitate sau inițiativa de creare în țara noastră a unui Centru de comunicare strategică. Sanda Sandu, președinta palierului civic-privat, a accentuat că: „În cadrul palierului civic-privat vom lucra inclusiv la propuneri de mecanisme de implicare a societății civile în procese de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor de asigurare a securității informaționale”, iar Valeriu Pașa, președintele palierului mediatic, a subliniat unele progrese înregistrate în consolidarea securității informaționale, menționând în același timp că: „Suntem abia la început de cale, cred că următorul pas important este crearea Centrului de comunicare strategică, instituție ce va avea atribuții importante de supraveghere a spațiul informațional online”.

 

Experții media Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), și Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, au vorbit despre impactul campaniilor de dezinformare. „Cel mai mare succes din ultimul an este că am mediatizat foarte mult fenomenul de dezinformare, acum urmează să ne consolidăm eforturile pentru a-l combate”, a spus I. Bunduchi. „Eu consider că cetățenii de toate vârstele trebuie să fie implicați în activități de educație media, iar acest obiectiv să se regăsească în noua strategie de securitate informațională”, a adăugat V. Zaharia.

 

La dezbateri au participat și alți experți în securitate, jurnaliști, activiști care au exprimat opinii și au adresat întrebări.

 

Evenimentul a fost parte a proiectului regional „Amplifică, verifică, implică: accesul la informație pentru democratizare și bună guvernare în Eurasia” implementat de Institutul pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR), care promovează creșterea democratică, guvernanța participativă și cooperarea transfrontalieră prin consolidarea societății civile și a mass-media independente din Asia Centrală, Europa de Est și Caucaz. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia.