În prima parte a întâlnirii, doi experți internaționali și un expert național au vorbit despre provocările și amenințările hibride din ultima perioadă și despre felul cum răspund acestor pericole Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Michailo Samus, director adjunct pentru relații internaționale la Centrul de Cercetare al Armatei, Conversie și Dezarmare din Ucraina, s-a referit la felul cum este gestionată criza de securitate, generată de prezența trupelor rusești la frontierele estice ale Ucrainei, și la instrumentele de influență utilizate de Federația Rusă împotriva Ucrainei. „Chiar dacă în ultimele două luni nu a fost vorba de o concentrare masivă suplimentară a trupelor militare ruse la hotarele noastre, totuși această „operațiune” a fost însoțită de o amplă campanie propagandistică care a amplificat panică prin intermediul mass-mediei și al rețelelor sociale, ceea ce a atras atenția NATO, a Uniunii Europene și SUA, iar Kremlinul și-a dorit, în felul acesta, să pună presiune suplimentară pe comunitatea internațională. Securitatea regională este amenințată de acțiunile Rusiei care poate ataca Ucraina oricând fie direct, fie din partea Belarusului, dar și din partea Mării Negre unde, practic, nu mai funcționează legile internaționale, iar Rusia face ce vrea. Un anumit pericol îl reprezintă și regiunea transnistreană a Republicii Moldova care poate fi utilizată de către serviciile speciale rusești pentru atacuri care ar distrage atenția de la principalele acțiuni militare. Rusia va continua să șantajeze Occidentul și țările din regiune cu pericolul militar, deoarece la modul practic nu mai are alte pârghii de influență economică sau de altă natură. În acest sens, din păcate, nu există o strategie comprehensivă de reacție operativă și adecvată din partea NATO sau UE la aceste atacuri, iar asta înseamnă că Putin va continua acest șantaj”, a spus expertul ucrainean.

Un alt invitat al clubului de presă, Gela Vasadze de la Centrul de Analiză Strategică din Georgia, a povestit despre războiul informațional al Kremlinului împotriva Georgiei și la campaniile de dezinformare în perioadele de criză. „În noua eră informațională este tot mai greu să luptăm cu propaganda, deoarece informația distorsionată în limba rusă este distribuită intensiv pe diferite platforme în toate țările post-sovietice. Dar partea bună este că tehnologia modernă permite și verificarea operativă a informației”. Expertul georgian a prezentat câteva exemple de dezinformări referitoare la Georgia în timpul războiului azero-armean de acum câteva luni, menționând că narativele false se răspândesc asemeni unor viruși care continuă să funcționeze de sine stătător după ce sunt preluate din sursa primară propagandistică. G. Vasadze a subliniat necesitatea de a dezvolta platforme regionale de schimb de informații și hub-uri informaționale, rețele de experți, lideri ai opiniei publice și instituții media independente din țările noastre, care ar putea fi foarte utile în lupta cu dezinformările.

Expertul local Viorel Cibotaru, directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova, ministru al Apărării al Republicii Moldova în anul 2015, a vorbit despre pericolul extrapolării conflictului militar din regiunile estice ale Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova, accentuând că pentru țara noastră este dificil să asigure controlul asupra securității naționale în condițiile războaielor hibride și a conflictelor militare din regiune: „Moldova trebuie să-și creeze în sfârșit propriul profil de securitate, care să fie clar inclusiv pentru cetățenii săi. În acest proces, cel mai puțin ar trebui să ne intereseze ce gândește Moscova, trebuie să ne orientăm la interesul nostru național”.

În partea a doua a clubului de presă au avut loc discuții cu mai mulți experți locali în domeniul securității. Elena Mârzac, directoarea executivă CID NATO, s-a referit la recentul summit Bucharest9 și la felul cum poate fi influențată diminuarea tensiunilor la nivel regional. „În contextul escaladării recentelor evoluții în regiunea Mării Negre, acest summit, inițiat de România și Polonia, a fost o platformă de consultații și dialog a nouă state membre NATO: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. În cadrul summit-ului de la București, la care a participat în regim online și președinte SUA Joe Biden, s-a discutat despre securitatea în această parte a Europei cu referire la situația din Ucraina, Georgia și din Republica Moldova, dar și despre cooperarea cu partenerii NATO”, a specificat experta, accentuând că Moldova trebuie să aibă o poziție fermă în această situație și să-și determine direcția de asigurare a securității naționale. Experții în securitate Valeriu Mija de la Centrul Pro Marshall și Natalia Albu, directoarea Centrului de Cercetări Strategice, și-au expus opiniile despre posibilitatea de conturare a profilului de securitate al Republicii Moldova și au formulat mai multe recomandări în acest sens. Țara noastră ar trebuie să-și urmeze interesele naționale, iar un pas foarte important ar fi detașarea dependenței politice față de Federația Rusă, au menționat experții.

Jurnaliștii participanți la ședința clubului de presă în domeniul apărării și securității le-au adresat experților mai multe întrebări pentru a concretiza diferite aspecte ale situației actuale din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, despre efectele războiul hibrid asupra nivelului de securitate și a rezilienței cetățenilor, influențele și interesele oligarhilor în gestionarea conflictelor regionale etc.  

Înregistrarea integrală a clubului de presă „Securitatea națională în contextul escaladării conflictelor regionale” poate fi urmărită AICI.

Proiectul „Jurnalism în domeniul apărării și securității” este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.