înapoi

Ce au în comun „munții mediatici”, cunoașterea concurenților și a audienței cu strategiile de dezvoltare ale redacțiilor

27 Decembrie 2021

Foto: API


Sfârșitul de an este un bun prilej pentru a analiza lucrurile realizate, dar și a face planuri pentru un an nou. Așa au făcut 11 manageri de la redacțiile membre ale Asociației Presei Independente (API) care s-au întâlnit la un eveniment de schimb de experiență privind dezvoltarea instituțiilor media locale. Evenimentul a fost organizat de API, în perioada 22-23 decembrie 2021, în cadrul proiectului „Instruiri și transfer de bune practici pentru profesionalizarea mass-media independente”.

Lipsa personalului calificat, surse de finanțare puține, managementul timpului, sunt câteva din cele mai des enumerate dificultăți cu care se confruntă managerii media în redacțiile lor. Despre cum funcționează lucrurile la redacția „Ziarul de Gardă” au povestit Alina Radu, directoare și Aliona Cenușa, manageră finanțe.

 

„Trebuie să ieșim din tipare și încercăm să punem în aplicare diferite idei”

 

„Am avut un plan de dezvoltare a redacției pentru ultimii trei ani și un model de monitorizare a activităților realizate și am avut succes: au crescut abonările, a crescut traficul pe pagina web, dar și numărul urmăritorilor pe paginile de pe rețele sociale. Este important să pornești de la un plan realist, să setezi clar niște scopuri: să crească tirajul publicației sau numărul vizitatorilor pe pagina web cu un procent anume. În baza acestui plan, se va elabora și o listă de acțiuni, care ulterior se transformă în diferite sarcini pentru angajați. O altă sugestie este să nu ne limităm la un singur model de finanțare, să facem eforturi să-l diversificăm, de la abonare la ediția print și PDF a publicației, la donații pe Patreon, publicitate pe site, advertoriale etc., dar avem grijă să nu acceptăm bani de la instituții sau persoane compromise sau cu probleme de integritate. La ZdG am inițiat mai multe campanii de abonare și promovare, printre care campanii de abonare pentru oamenii de artă, pentru medici, acum avem o expoziție și licităm exponatele contra abonamente la închisori. Sunt diverse surse, trebuie să ieșim din tipare și să încercăm să punem în aplicare diferite idei, uneori e puțin, alteori mai mult, dar împreună avem un trend în creștere a resurselor non-grant”, povestește Alina Radu.

 

Redacțiile sunt mereu în căutarea colaboratorilor

 

„Oameni profesioniști sunt în orice meserie, doar trebuie identificați. Noi după ce am publicat câteva anunțuri și nu am primit nici o aplicație, am organizat ziua ușilor deschise la ZdG. Ca urmare, am fost vizitați de un grup de tineri, iar acum avem o achiziție foarte bună în urma acestui „experiment”, una din vizitatoare s-a dovedit a fi foarte potrivită redacției noastre. Un anunț de selectare uneori e insuficient, unele persoane sunt autocritice și cred că nu ar putea face față activității într-o redacție, unii nu își dau seama că ar putea face marketing într-o redacție și numai aplică ”, explică A. Radu.

 

Echipa ZdG a mai împărtășit colegilor din presa națională și regională o idee pe care redacția o va lansa curând, este vorba de un magazin online cu produse marca ZdG.

 

„ZdG shop club s-a născut din mai multe idei, odată cu abonările, donațiile pe Patreon, oamenii vor să procure unele produse cu simbolica ZdG, cum ar fi torbițe eco, căni, tricouri, umbrele. Ne-am dat seama că acestea pot deveni posibile surse de venit pentru redacție și atunci am zis să le unificăm și să oferim într-un singur loc un spațiu pentru comunitatea ZdG, unde oamenii pot alege ce-și doresc: abonamente personale sau pentru a le face cadou, obiecte cu simbolica noastră, plus alte campanii. Prețurile la produse sunt cele obișnuite, care vor conține și o mică plus valoare pentru simbolica ZdG, ceea ce va însemna un mic sprijin pentru redacție”, spune Aliona Cenușă.

 

De ce este bine să facem analiza SWOT mai des

 

Tot Aliona Cenușă a explicat de ce este bine să facem mai des analiza SWOT în cadrul redacției: „Unii zic că este o metodă învechită, dar este un instrument foarte bun de audit și analiză. Această analiză este baza pentru o planificare bună, deoarece conține 4 elemente importante: părțile tari, cele slabe, oportunitățile și riscurile. Ne ajută să știm unde ne poziționăm, „la poalele sau mai spre vârful munților mediatici” și care sunt plusurile, minusurile în activitatea noastră. La fel trebuie să analizăm permanent piața, dacă produsul tău este solicitat, dacă există tendință ca oamenii să cumpere mai mult. Totodată analizăm amenințările: creșterea costurilor la materiale, la hârtia sau serviciile de tipar, creșterea concurenței, lipsa forței de muncă, dezvoltarea tehnologiilor cu care trebuie să ținem pasul etc. Este esențial să ne cunoaștem în cifre concrete concurenții, ca să știm unde avem de lucrat mai mult. Această analiză se recomandă să fie făcută cel puțin de două ori pe an, la început și la sfârșit de an, ca să putem urmări schimbările”.

 

11 manageri din  presa națională și locală și-au analizat statutul și poziționarea pe piața media și au recunoscut că analiza muncii și strategiile de dezvoltare i-ar putea ajuta în activitate. Veaceslav Tutunaru, radio Eco FM: „Ideea de bază a întâlnirii a fost comunicarea, am văzut cum trăiesc alte redacții și domenii, radioul și ziarul se aseamănă, dar se deosebesc mult ca și concept, însă sursele de finanțare, planificarea bugetară și strategiile de dezvoltare sunt comune. Este important ca Radio Eco FM să-și facă publică misiunea și obiectivele, ele există, dar trebuie să fie cunoscute de publicul nostru. Acum patru ani, noi aveam 100 % din venit – prestarea serviciilor, dar ultimii doi ani practic s-a dublat venitul datorită granturilor obținute. Suntem în căutări permanente de oportunități, dar totodată ne străduim să reducem diferența dintre finanțarea externă față de ceea ce producem și să extindem paleta serviciilor pe care le putem presta prin dezvoltări de canale de podcast etc.”.

 

De la orice redacție ai ce învăța, fie una cu 20 de angajați, fie una de care se ocupă 2 oameni, crede Lilia Curchi, de la revista Natura: „Am lucrat pe baza lecțiilor învățate în fiecare redacție, iar acest lucru este foarte valoros, pentru că în ultima perioadă nu ne mai întâlnim atât de des. Fiecare redacție are o expertiză acumulată și e nevoie să comunicăm, să vedem ce merge la ei și ce am putea prelua sau evita. Unii dintre noi pot prinde la curaj după astfel de întâlniri și pot să aplice unele modele care au lucrat în alte echipe. Plec cu dorința de a realiza mai multe lucruri care au funcționat la alții, de exemplu mi-a plăcut partea cu strategia pe organizație. Nu m-am gândit că trebuie făcută mai des analiza SWOT, credeam că odată la 3 ani e suficient, dar de fapt trebuie făcută anual.  Mi-a plăcut ideea de fond de rezervă pentru echipă, se ajunge foarte mult la extenuare în redacții și e bine să găsim posibilități și pentru aspecte de motivare a colegilor, alta decât cea financiară. Cred că mai poate fi aplicată ideea instruirilor in-house și zilele ușilor deschise, ca o posibilitate de atragere a noilor colaboratori”.

 

Redacțiile regionale nu stau pe loc și încearcă să țină pasul cu noile tehnologii, concentrându-se pe dezvoltarea resurselor web pe care le dețin. Elena Motricală, ziarul Est-Curier, Criuleni: „Faptul că ne-am adunat mai mulți manageri și am împărtășit din experiența noastră e binevenită după o perioadă de izolare. Am analizat experiența celor care s-au aventurat și au rezultate bune pe online, la ceea ce tindem și noi. Am căutat împreună soluții pentru situația cea mai dificilă – cum să găsim colaboratori buni, cum să organizăm procesul de producere etc. Avem idei multe, acum lucrăm la amenajarea unui studio al redacției ca să avem o gamă variată de produse pentru publicul nostru”.   

 

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Instruiri și transfer de bune practici pentru profesionalizarea mass-media independente”, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.