Cătălin Gomboș, redactor-șef Veridica.ro (România), are multă experiență de corespondent de război și a reflectat conflicte militare în diferite zone ale lumii. El le-a povestit în detalii colegilor de la Chișinău despre situaţiile relevante din punct de vedere al securităţii, etapele obligatorii de pregătire a unui jurnalist pentru călătoria într-o zonă de conflict, dar și despre modalitățile de documentare la fața locului. „Sunt o mulţime de situaţii de criză de securitate. Cele mai clare sunt conflictele, războiul civil, războiul asimetric. În reflectarea acestora, pentru un jurnalist regulile sunt cam aceleaşi ca în oricare altă activitate jurnalistică. Or, o criză nu ne face să renunţăm la deontologie. Ca jurnalist, trebuie să reuşeşti să treci peste subiectivismul tău şi să-ţi păstrezi imparţialitatea”, a menționat Cătălin. El a povestit despre experiențele pe care le-a trăit în diferite colțuri ale lumii, de la care vin și recomandările lui pentru colegi: „Înainte de a merge într-o zonă de conflict, trebuie să ne pre-documentăm, să învăţăm cât mai multe despre ţara respectivă și despre originea conflictului. Trebuie să avem un traseu bine stabilit într-o țară străină cuprinsă de război. Riscurile sunt foarte mari într-o astfel de misiune, de aceea trebuie să fim pregătiţi: să cunoaștem pe cineva care ne va ghida, să avem echipamentul necesar în cazul unor atacuri neprevăzute, să ne informăm despre condițiile sanitare, alimentație etc. Când mergi într-o zonă de conflict, faptul că eşti jurnalist poate fi un avantaj pentru că uneori nu eşti atacat, în alte cazuri însă te poate şi expune, te poate face şi o ţintă ușoară de atac. Pe parcursul aflării într-o zonă de conflict ar fi bine să ţii legătura cu cineva de incredere, pentru siguranţă. Nu ne anunţăm prezenţa într-un anumit loc, pentru ca le dăm teroriştilor timp să organizeze o răpire”. Jurnalistul de la București a răspuns la mai multe întrebări ale colegilor de la Chișinpău și a le-a povestit participanţilor despre conflictele asimetrice din lumea musulmană, originea și evoluţia acestora. La sfârsitul sesiunii, Cătălin Gomboş le-a recomandat să facă cât mai multe cursuri privind zonele de conflict, deoarece acestea sunt foarte utile pentru organizarea procesului de documentare, dar și pentru asigurarea măsurilor de securitate a jurnaliștilor în zonele de conflict.

În partea a doua a atelierului, jurnalista Liliana Barbăroșie de la biroul din Chișinău al Radio Europa Liberă, a vorbit cu membrii rețelei JAS despre reflectarea în media a fenomenului migraţiei şi a migranţilor. Aceste teme sunt sensibile și jurnaliștii au obligația să verifice orice informație: „Au fost mai multe cazuri când instituții media de la noi s-au grăbit să relateze un subiect despre migranţi, care apoi s-a dovedit a fi o minciună sau o speculație. În aceste cazuri mai bine nu reflectăm! Sau îl reflectăm după o documentare minuțioasă”.

Membrii rețelei „Jurnalism în domeniul apărării şi securităţii” au participat activ la discuții și afirmă că această experiență le va fi utilă la mediatizarea situaţiilor de criză din societate.

Irina Tabaranu, jurnalistă la portalul Zonadesecuritate.md: „Informţiile obţinute astăzi ne-au lărgit nu doar orizonturile privind noţiunea de conflict, dar și din punct de vedere geografic. De obicei, ne „fierbem” în conflictele regionale fără să le analizăm pe cele mai îndepărtate, dar care ne-ar putea afecta direct. Cum ar fi, de exemplu, un conflict în Orientul Mijlociu ar putea să ne „dea de știre” prin migrație, care este o consecință directă a acestor conflicte. După atelierul de azi cred sunt mai pregătită să relatez și despre alte situații de criză decât cele obișnuite spațiului în care trăim”.

Maxim Djamanov, Radio Orhei: „Abilitatea de a reflecta situațiile de criză în materialele jurnalistice este una importantă. Or, noi locuim într-o țară care are un conflict înghețat, cu toate consecințele care există și cele care pot apărea. În același timp, regiunea a devenit în ultimii ani o zonă care se confruntă cu urmările crizelor din alte țări. Astfel, capacitatea de a informa obiectiv consumatorii de știri despre eventualele crize care le pot afecta viața, reprezintă o abilitate importantă pentru fiecare jurnalist”.

Cristina Parfeni, jurnalistă la compania Poliexpert: „Nu m-am gândit că vom aborda și conflictele, situațiile de criză sau cum documentăm materiale jurnalistice din aceste zone. Din acest punct de vedere, informația a fost interesantă și de folos pentru noi. Până acum nu am avut posibilitatea să scriu despre situațiile de criză din alte țări, dar după atelier mă simt mai pregătită să fac acest lucru, dacă va fi cazul”.

În cadrul aceluiași atelier, API și CID NATO au lansat ghidul pentru jurnaliști „Securitatea și agenda securității”.

Proiectul „Jurnalism în domeniul apărării și securității” este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.