Peste 13 mii de locuitori din raionul Ialoveni beneficiază de condiții medicale moderne în Centrul medical din satul Puhoi, unde, prin intermediul Programului Național „Satul European”, a fost deschis un Punct de Asistență Medicală Urgentă. După implementarea unui proiect de circa nouă milioane de lei, o clădire veche din localitate a fost renovată și dotată cu echipamentul medical necesar. Centrul oferă servicii pentru oamenii din satele Puhoi, Văratic, Țipala, Gangura, Misovca, Alexandrovca, Budăi, Hamuteanovca și Bălțați.

Romii continuă să sufere din cauza discriminării și prejudecăților manifestate, răspândite și perpetuate în societatea moldovenească. Legislația națională protejează grupurile etnice, inclusiv pe romi, de crime motivate de prejudecată, iar reprezentanții acestora apelează tot mai des la poliție și instanța de judecată pentru a-și face dreptate. Pentru a schimba percepția negativă față de romi și a-i integra mai bine în societate, apărătorii drepturilor omului le recomandă autorităților să-i implice mai des în acțiuni și discuții culturale comune cu alte etnii, dar și cu reprezentanții națiunii titulare.

În perioada caldă a anului, cei peste 3300 de oamenii din satul Pârlița, raionul Fălești, vor fi văzuți mai des pe stadion, loc de agrement şi de practicare a sportului, care a fost renovat şi modernizat de curând. Beneficiari ai proiectului vor fi și cei pasionați de sport din localitățile vecine, care vor putea participa și la competiții sportive. Proiectul de renovare a stadionului, în valoare de circa 372 de mii de lei, a fost realizat în cadrul Programului Național „Satul European Expres”.

La 20 octombrie 2024, în Republica Moldova, se vor desfășura alegeri prezidențiale, concomitent cu referendumul pentru revizuirea Constituției privind aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. În timpul scrutinelor, după cum arată practică anterioară, se amplifică mesajul de ură și discriminare la adresa contracandidaților electorali, dar și a altor persoane, inclusiv din grupuri defavorizate și minoritare, fapt care deseori are consecințe nefaste asupra acestora. Legislația națională prevede o serie de sancțiuni pentru cei care promovează discursul de ură și instigare la discriminare, în timp ce experții în domeniul drepturilor omului le sugerează politicienilor soluții „pașnice” pentru a evita astfel de practici dăunătoare.

Elena este angajată într-un spital privat din Chișinău și activă pe platforma de socializare Instagram de aproape doi ani. Tânăra împărtășește cu urmăritorii săi informații din pediatrie, domeniu pe care-l profesează de cinci ani. Dacă reacțiile la postările text sunt pozitive sau neutre, comentariile pe care le citește sub video-urile Reels pe care le postează sunt deseori legate de felul în care arată, sunt ofensatoare.

Odată cu extinderea mijloacelor de comunicare online, violența digitală față de femei și fete a devenit o nouă formă de violență domestică sau o continuare a violenței fizice, psihologice și sexuale. Spațiul virtual îi permite agresorului să mențină starea de teamă a victimei, prin mesaje jignitoare, amenințări, șantaj, controlul comunicării cu alte persoane sau chiar prin publicarea unor imagini intime.

Cei aproximativ 3000 de locuitori ai satului Hagimus din raionul Căușeni se bucură în prezent de un parc renovat cu bănci amenajate pentru odihnă și spații de joacă pentru copii. Primăria a câștigat un proiect mic în valoare de peste 230 de mii de lei, finanțat în cadrul Programului Național „Satul European Expres”. Astfel, de Paști locul de lângă casa de cultură va „prinde” viață.

Femeile și fetele care au trecut prin hărțuirea digitală pot rămâne cu traume psihologice. La nivel global, 85% dintre femei și fete au declarat că au fost martore ale violenței digitale, iar aproape 40% dintre ele au experimentat-o personal, potrivit studiului realizat de Economist Intelligence Unit. Psihologii susțin că agresiunile la care sunt supuse fetele și femeile pe reţelele de socializare pot fi traumatizante și pot avea consecințe grave pe termen lung. Ulterior, multe dintre ele se confruntă cu tulburări emoționale severe, ce distrug încrederea în sine şi pot provoca depresie.

În prezent datele deschise îi ajută pe cetățeni să monitorizeze cheltuirea eficientă a banilor publici și pe autorități – să-și gestioneze corect bugetele. Recent, a fost relansată platforma OpenMoney.md care include date deschise despre achizițiile publice și subvențiile acordate, care îi va ajuta pe oameni să vadă cine sunt adevărații beneficiari ai contractelor atribuite de instituțiile statului. Platforma este un instrument util și pentru jurnaliștii de investigații sau reprezentanții societății civile care monitorizează cheltuirea banilor publici de către autorități pentru a depista eventuale conflicte de interese sau înțelegeri între părțile contractante.

Producătorii de cereale care au înregistrat pierderi din cauza crizelor din ultimii ani pot solicita, începând cu 1 martie, un credit agricol de urgență, care le va permite să înceapă sezonul agricol de primăvară. Autoritățile spun că analizează minuțios producătorii care vor beneficia de noul mecanism, iar un ONG specializat pe analiza și prevenirea corupției a dezvoltat un instrument prin care cetățenii pot semnala cazurile de corupție la acordarea subsidiilor.

Achizițiile publice continuă să fie vulnerabile la riscuri de fraudă și corupție. Riscurile sunt și mai mari în domeniile care au o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor publice, precum sănătatea, educația sau siguranța alimentelor. Or, anual, din bugetul de stat pentru achizițiile publice din aceste trei domenii sunt cheltuiți în jur de 6 miliarde de lei. Constatările se conțin în studiul „Achizițiile publice din educație, sănătate și domeniul siguranței alimentare: riscuri și vulnerabilități”, prezentat în februarie 2024, la Chișinău, de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).

Spațiul public din Republica Moldova continuă să fie afectat de numeroase falsuri și manipulări informaționale. În majoritatea cazurilor, dezinformările sunt lansate și promovate de surse ale propagandei pro-Kremlin și vizează domeniile social, al securității și apărării, precum și procesul de integrare europeană al R. Moldova. Anul trecut, Stopfals.md a demontat peste 150 de falsuri și manipulări. Vă prezentăm zece dintre cele mai grave falsuri și vă explicăm care este, de fapt, realitatea.