Autoarea studiului este Olga Guțuțui, fostă membră a Consiliului Audiovizualului (CA) din aprilie 2015 până la 15 noiembrie 2019, când a demisionat în semn de protest, declarând că „din garant al interesului public în domeniul audiovizualului, Consiliul s-a transformat în garant al interesului politic în audiovizual”.

Cercetarea este structurată în trei capitole și include aspecte teoretice privind fenomenul știrilor false, o trecere în revistă a formelor de manifestare a acestui fenomen în mass-media din R. Moldova în perioada 2014-2019, analiza acțiunilor CA pentru contracararea dezinformării și o prezentare a politicilor UE și a experienței regionale relevante în contextul protecției spațiului informațional de influențe propagandistice externe.

După analiza activității CA de examinare a rapoartelor de monitorizare, a sesizărilor și autosesizărilor privind știrile false, a sancțiunilor aplicate, dar și a deciziilor de acordare a licențelor de emisie, autoarea studiului concluzionează că autoritatea de reglementare în audiovizual a picat examenul de capacitate în protejarea spațiului informațional și combaterea dezinformării, manifestându-se ca un actor pasiv în acest domeniu și protejând instituțional posturile afiliate politic. „În timp ce unele state interzic retransmiterea posturilor de televiziune rusești, proprietarii cărora sunt în lista de sancțiuni împotriva Federației Ruse urmare a anexării ilegale a Crimeei, iar Parlamentul European atenționează că propaganda pro-Kremlin este principala sursă de dezinformare în Europa, Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova continuă să acorde licenţe de emisie unor furnizori de servicii media pentru retransmiterea produselor informaționale rusești”, se afirmă în studiu. Astfel, numărul posturilor de televiziune care retransmit conținut audiovizual din Federația Rusă pe teritoriul R. Moldova a crescut de la 7 în 2014 până la 10 în februarie 2020, iar aici nu intră distribuitorii de servicii (așa-zișii cabliști), pachetele de servicii ale cărora conțin preponderent posturi rusești. Totodată, „Consiliul Audiovizualului tolerează ani la rând activitatea unui post de radio autodeclarat – Radio Sputnik Moldova, care nu deține o licență de emisie pentru activitate de servicii de radiodifuziune sonoră și care, conform Rezoluției Parlamentului European, este recunoscut drept un instrument al propagandei pro-Kremlin.”

Pentru a contribui efectiv și eficient la asigurarea securităţii informaţionale a țării, Consiliului Audiovizualului i se recomandă să studieze experienţa şi practicile țărilor din regiune care se confruntă cu aceleași provocări și să asigure aplicarea mecanismelor legale de protecție a spațiului informațional autohton. Totodată, CA trebuie să monitorizeze permanent respectarea prevederilor legale în acest domeniu și să aplice sancțiuni fără abordare selectivă în funcție de numele proprietarilor beneficiari reali sau „din umbră” ai posturilor TV și radio. Acordarea licenței de emisie pentru companiile audiovizuale care intenționează să difuzeze/retransmită programe audiovizuale din Federația Rusă trebuie să fie precedată de monitorizarea corespunderii acestor programe prevederilor legislației naționale, iar deciziile să fie luate în funcție de rezultatele monitorizărilor. Totodată, CA ar trebui să preia experiența Țărilor Baltice și să nu admită ca persoanele incluse în lista sancțiunilor Uniunii Europene după încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei să dețină proprietăți media în Republica Moldova. În contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, studiul recomandă CA să inițieze, imediat după anunțarea datei alegerilor, monitorizarea furnizorilor de servicii media audiovizuale naționali și regionali, sancționând prompt încălcările pentru a nu admite desfășurarea unor campanii de dezinformare a opiniei publice în scop electoral, iar în campania electorală propriu-zisă să examineze rapoartele de monitorizare săptămânal.

Studiul „Fenomenul știrilor false în Republica Moldova și (in)acțiunile autorității de reglementare în audiovizual în vederea combaterii acestui fenomen” poate fi descărcat pe pagina web Api.md (rubrica Publicații API/Broșuri) și pe portalul Stopfals.md (rubrica Campania StopFals/Studii, comentarii).

Pentru informații suplimentare: tel.: (022) 220996 sau e-mail: api@api.md.