În prima parte a atelierului, juristul s-a referit la conținutul cererii privind accesul la informația de interes public, modalitățile și căile de depunere etc. „Vă recomand să indicați în cerere un motiv cât de cât aproximativ, de ce aveți nevoie de această informație. Nu vă costă nimic, în schimb, nu va da prilej judecătorilor să invoce jurisprudența CtEDO și să pierdeți un eventual proces de judecată. În legislația CtEDO această justificare este obligatorie, deoarece instanța europeană se conduce în examinarea cazurilor de condițiile de admisibilitate, adică să fie invocat un prejudiciu. Dacă nu este indicat un scop, nu este nici prejudiciu”, a explicat Nicolae Frumosu. El a mai menționat că deseori jurnaliștii vor să obțină operativ informații de la autorități: „Timpul este prețios, iar știrile sunt bunuri perisabile, se alterează ușor, de aceea trebuie să acționați repede. Cea mai rapidă cale este să trimiteți solicitarea prin poșta electronică, chiar dacă puteți depune și în scris la autoritatea publică sau prin poșta fizică, dar să fie însoțită neapărat de semnătură electronică. Dacă cererea are atașate și alte acte, este suficientă aplicarea unei singure semnături electronice pe tot setul de documente. Autoritatea este obligată să comunice în cel mult două zile, prin aceleași mijloace, numărul de înregistrare al cererii. Dacă depuneți prin poșta fizică, puteți apela la unul din serviciile prestate de poșta (cu plată) prin care lucrătorul poștal, înainte de sigilarea plicului, certifică conținutul acestuia. Astfel, autoritatea publică nu va contesta conținutul plicului poștal (adică, să invoce că era altceva decât cererea dumneavoastră/sau că plicul era gol)”, a precizat juristul. 

Consultantul juridic al Centrului de consultanță și asistență s-a referit și la acțiunile care trebuie întreprinse atunci când autoritățile nu răspund la solicitări, trimit răspunsuri prin care refuză satisfacerea cererii sau oferă răspunsuri incomplete. Participanții au povestit despre experiența lor în ce privește accesul la informație. „Am avut nu o singură situație când nu am primit de la autorități răspunsuri la solicitările de informație sau informația a fost incompletă. Am avut și proces de judecată, care a durat mult timp, iar interesul pentru informația solicitată a trecut, deja nu mai era actuală. Ne-am resemnat, am pierdut cheful să mergem din nou pe calea judecății. Pentru publicul nostru deja este mai bine să menționăm că autoritățile au refuzat să ofere informații de interes public, iar cetățenii singuri să tragă concluzia cine îi guvernează și dacă merită să-i conducă și mai departe”, a exemplificat Tatiana Djamanov, directoarea Radio Orhei. Directorii și redactorii instituțiilor media au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări juristului, iar răspunsurile și alte informații de la webinar pot fi accesate la link-ul disponibil AICI.

În cadrul Centrului de consultanță și asistență, în ianuarie 2021, API a mai desfășurat și webinarul pentru contabili „Politici fiscale în 2021”, ținut de consultanta în contabilitate Tatiana Prisacar. Alte șase ateliere tematice au avut loc în perioada august-decembrie 2020.

În ianuarie 2021, de serviciile Centrului de consultanță și asistență au beneficiat în total 54 de colaboratori de la 19 redacții și instituții media, iar în cele cinci luni de la reactivare a Centrului - 296 de profesioniști media. Centrul de consultanță și asistență pentru instituțiile mass-media independente regionale va funcționa până în iunie 2021, iar redacțiile sunt îndemnate să apeleze la serviciile consultanților ori de câte ori au nevoie, prin accesarea aplicației de pe pagina web www.api.md.

Proiectul „Program de asistență pentru mass-media regionale independente”, este implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.