Am o idee de subiect. Ce fac mai departe?

În prima zi de training, Nicolae Cușchevici, editorul portalului www.oamenisikilometri.md, i-a îndemnat pe jurnaliști, înainte de a realiza un subiect, să vadă ce s-a mai scris anterior la această temă, ulterior să găsească un protagonist. „Dacă vrem să scriem despre lipsa apeductului sau insuficiența de apă într-o localitate, atunci eroii vor fi membrii unei familii cu mulți copii sau o gospodărie situată cea mai departe de o sursă de apă. Dacă scriem despre canalizare, căutăm o persoană în etate sau cu deficiențe locomotorii, căruia lipsa sau prezența sistemului de canalizare îi afectează cel mai mult condițiile de viață”, spune N. Cușchevici. Textele trebuie să fie simple și clare și să răspundă la întrebarea despre ce este materialul, iar răspunsul trebuie să fie o propoziție cât mai scurtă și mai clară; dacă nu puteți răspunde așa, înseamnă că subiectul nu este focusat, le-a spus Nicolae participanților.

„Cel mai simplu este să percepem un material jurnalistic ca pe o fel de mâncare. Or, dacă în culinărie bucatele sunt preparate după o anumită rețetă de bază, la fel și un material bun trebuie să respecte o anumită proporție a informației prezentate. Astfel, avem ingredientul de bază - care ocupă vreo 60% din volum și trei-patru ingrediente complementare, care vin să accentueze și să dea culoare produsului final. Atât. Prin comparație, un material bun e ca o pizza italiană cu care cititorul se delectează bucățică cu bucățică, și nu ca o pizza moldovenească, din care se satură la prima felie”, a mai explicat expertul.

Tot în prima zi, Igor Malai, șef Direcția politici de dezvoltare regională Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, le-a vorbit participanților despre dezvoltarea regională, ce semnificație are acest concept, cine sunt actorii implicați în acest proces și de ce este important ca inițiativele care contribuie la dezvoltare regională să vină de jos în sus, adică de la autoritățile publice locale și cetățeni, societatea civilă. 

Un infografic poate înlocui un fragment dintr-un text

În a  doua zi de training participanții au aflat despre instrumentele cu ajutorul cărora pot fi create elemente interactive care însoțesc texte, le fac mai interesante și mai atractive. În special a fost vorba despre infografice. Prima și cea mai importantă etapă în crearea infograficelor este colectarea și prelucrarea cifrelor care transmit mesajul principal al textului. A doua etapă presupune aranjarea grafică, forma, culoarea, sunetul, animația – elemente care fac un infografic interesant pentru public. Ambele etape implică un exercițiu continuu, efort și multă muncă. Experul Ștefan Grigoriță a menționat că: „Un infografic este o modalitate de a da culoare unui articol. El te poate scuti de scrierea a 2-3 alineate în plus într-un text, iar publicul va percepe mai ușor informația și va reține mesajul”.

Participanții la cele două zile de instruire au fost jurnaliști, unii cu experiență, alții la început de cale, dar și activiști din organizațiile neguvernamentale locale. Din spusele lor, cunoștințele și deprinderile practice, dezvoltate la training le vor ajuta să producă materiale jurnalistice și comunicate mai colorate, adică mai interesante pentru public.

Cristina Straton, reporteră Ecopresa.md: „În prezent, să faci un text bun nu este suficient, este important ca acesta să fie comestibil pentru cititori și atractiv, aici ne ajută elementele de vizibilitate: grafice, infografice, animații, ilustrații. În cadrul training-ului, mi-am reîmprospătat memoria cu privire la elementele de bază în realizarea infograficelor și am analizat unele dintre lucrări. Analiza și discuțiile cu colegii sunt importante, te ajută să privești totul dintr-un nou unghi și să devii mai bun”.

Andrei Bargan, director Media TV, Cimișlia: „Pentru televiziune, munca e la cronometru și infograficele uneori înlocuiesc zeci și sute de cuvinte, imaginea vorbește de la sine. Acum voi începe să folosesc infograficele mai mult în publicațiile pe site. Instrumentele sunt bune, dar ele nu pot înlocui talentul, improvizarea, experiența jurnalistică. Trebuie să le combinăm”.

La instruire au participat jurnaliști de la 13 redacții locale de pe întreg teritoriul țării și unii activiști de la organizațiile neguvernamentale din regiuni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al Uniunii Europene (UE), acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).