înapoi

Raport privind atacurile asupra colaboratorilor mass-media în 2020: mai multe atacuri și amenințări non-fizice și în spațiul virtual

08 Iunie 2021

2 iulie 2020. Colaboratorii Serviciului de Protecție și Pază de Stat au aplicat forța în raport cu jurnalista postului de televiziune TV8 Mihaela Dicusar, împiedicând-o să adreseze întrebări lui Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Ion Chicu (Foto: TV8)


La 8 iunie 2021, Fundația internațională „Justice for Journalists” („Justiție pentru Jurnaliști”) cu sediul la Londra, Marea Britanie, a lansat Raportul privind atacurile asupra angajaților din mass-media în spațiul post-sovietic în anul 2020. Raportul include date și informații relevante despre atacurile fizice și non-fizice asupra colaboratorilor instituțiilor media din 12 țări din fostul spațiu sovietic, cu excepția Statelor Baltice. Partenerul Fundației „Justiție pentru jurnaliști” în Republica Moldova este Asociația Presei Independente (API).

Metodologia de analiză, elaborată de Fundația „Justiție pentru Jurnaliști”, include trei tipuri principale de atacuri împotriva lucrătorilor media (care sunt divizate, la rândul lor, în subcategorii):

 

  1. Atacuri fizice și amenințări pentru viață, libertate și sănătate.

  2. Atacuri și amenințări de natură non-fizică și/sau cibernetice.

  3. Atacuri cu aplicarea unor mecanisme juridice și/sau economice.

 

În anul 2020, Fundația a instituit o categorie nouă – atacuri hibrid, pentru a reflecta cu mai multă exactitate atacurile combinate în raport cu angajații din mass-media.

 

În ce privește situația din Republica Moldova în anul 2020, autorii raportului constată următoarele:

 

  • Pe parcursul anului 2020 au fost înregistrate 68 de atacuri/amenințări împotriva colaboratorilor instituțiilor mass-media, majoritatea (49) fiind atacuri și amenințări non-fizice și/sau cibernetice, inclusiv campanii de discreditare, difuzarea calomniilor în raport cu mass-media sau cu angajații din mass-media, obstrucționarea ilegală a activității jurnalistice/lipsa accesului la informație, hărțuire, intimidare, exercitarea presiunii, amenințări cu violența, atacuri pe rețelele sociale (pentru comparație: în 2017 au fost semnalate 33 de atacuri, în 2018 – 64 de cazuri, în 2019 – 62 de cazuri).

  • În trei din cele cinci cazuri de atacuri fizice asupra angajaților din mass-media în 2020 este vorba despre atacuri fizice și amenințări pentru viața, libertatea și sănătatea jurnaliștilor care au reflectat acțiunile de protest. Patru atacuri fizice au fost comise de colaboratorii Serviciului de Protecție și Pază de Stat, polițiști și militarii ruși dislocați în regiunea transnistreană.

  • Sursa principală a atacurilor/amenințărilor non-fizice în raport cu angajații din mass-media au fost reprezentanții autorităților (82 la sută din cazuri), inclusiv politicieni, deputați ai Parlamentului, Președintele Republicii Moldova Igor Dodon (până la 15 noiembrie 2020), alte persoane cu funcții publice la nivel central și local/regional.

  • Acuzațiile de calomnie, ultragiere și prejudiciu adus reputației sunt cele mai răspândite tipuri de atacuri juridice asupra jurnaliștilor și angajaților din mass-media în Moldova.

  • În anul 2020, atacurilor/amenințărilor au fost supuși colaboratorii sau redacțiile a 22 de instituții media, dar și ONG-urile de media. Cele mai multe atacuri au fost înregistrate în raport cu postul de televiziune TV8 (13 cazuri), publicația „Ziarul de Gardă” (11 cazuri), postul de televiziune PRO TV Chișinău (8 cazuri) și portalul regional Nordnews.md (5 cazuri).

 

De menționat că unele atacuri și amenințări nu sunt făcute publice și nu sunt reflectate în mass-media, deoarece mulți jurnaliști consideră că atacurile în spațiul virtual și amenințările non-fizice sunt o parte inevitabilă a activității lor profesionale și, prin urmare, nu le raportează.

 

Raportul privind atacurile asupra jurnaliștilor și angajaților din mass-media în Moldova în anul 2020

 

Vedeți și:

 

Atacurile asupra jurnaliștilor în 2017-2019: numărul total al amenințărilor s-a dublat, iar numărul de atacuri fizice a crescut de patru ori