Rodica Guțu președinta A.O. „Adăpost și Alinare”, care este și părinte adoptator, a povestit despre greutățile cu care se confruntă persoanele care doresc să înfieze copii în țara noastră, dar și despre măsurile pe care ar trebuie să le întreprindă autoritățile pentru a facilita adopțiile. „La prima vedere lucrurile par simple, iar dacă urmezi procedura prevăzută de lege într-un an ar trebui să ai la mână actul de adopție și să te bucuri că ai devenit părinte. În realitate însă lucrurile sunt mult mai complicate. Procesul este unul birocratizat, viitorii părinți trebuie să adune multe acte, iar unele din ele nici nu sunt necesare. Foarte greu se determină statutul copilului pentru a fi infiat, mai ales în familiile nevoiașe, unde copiii suferă din cauza condițiilor proaste, iar părinții nu au grijă de ei. Aceste familii continuă să primească ajutoare sociale de la stat, dar asta nu rezolvă problema și nu-i responsabilizează pe părinți”, a spus R. Guțu. În opinia ei, procedura de adopție internațională nu este suficient de transparentă, iar în comisiile care monitorizează adopțiile internaționale ar trebui incluși mai mulți specialiștii-practicieni, respectându-se bineînțeles obligația de nedivulgare a secretului adopției.

Procedurile de adopție sunt complicate dar necesare, deoarece se acționează în interesul superior al copilului, a punctat Anastasia Gruzin, consultantă principală în Direcția politici de protecție a drepturilor copilului și familiilor cu copii de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. „Autoritățile lucrează ca să mențină copilul în familiile naturale. Doar în cazurile când nu mai există alte soluții se recurge la adopție. Problema adopției naționale e că viitorii părinți vor copii de un an, de doi ani, dar ce facem cu cei de 7-10 ani?”, a menționat A. Gruzin. În ce privește adopțiile internaționale, există mai multe etape care trebuie parcurse de viitorii adoptatori, dar și mai multe avize care trebuie obținute din partea instituțiilor publice: „În adopțiile internaționale merg de regulă copiii mari sau copiii cu dizabilități, inclusiv severe. În prezent cetățenii străini au posibilitatea să adopte copii de la noi doar prin intermediul organizațiilor acreditate din Italia și SUA, însă cetățenii moldoveni care locuiesc în străinătate o pot face și din alte țări”. Reprezentanta Ministerului Muncii și Protecției Sociale a comunicat că în prezent în R. Moldova sunt la evidență pentru adopție peste 500 de copii, iar peste 200 de persoane așteaptă să devină adoptatori, dar și 25 de adoptatori străini.

În cadrul dezbaterii, Olga Zaharia, șefa Direcției îngrijire și adopție, Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului din mun. Chișinău, a prezentat date statistice privind numărul copiilor și a familiilor care stau la evidență și a venit cu unele propuneri de eficientizare a activității. „În 2022, în mun. Chișinău sunt la evidență 125 de familii, care doresc să adopte copii și 210 copii care își doresc o familie, dar majoritatea copiilor au peste 7 și nu sunt solicitați, din păcate. Este o doamnă care așteaptă să adopte un copil încă din 2012, dar nu și-a găsit încă unul deoarece își dorește un copil de până la trei ani. Împreună cu colegii am formulat mai multe propuneri pentru a facilita procesul de adopție. Astfel, este important să asigurăm un proces continuu de formare profesională pentru consolidarea capacităților specialiștilor, să fie dezvoltat sistemul informativ național pentru adopție, procedurile administrative să fie simplificate și să fie facilitată comunicarea între instituțiile ce activează în sistemul național de adopție. De asemenea, pledăm pentru perfecționarea cadrului legal existent cu accent pe responsabilizarea părinților a căror copii rămân temporar sau fără ocrotirea părintească”, a subliniat funcționara.

În opinia Marinei Croitoru, șefă de secție la Direcția generală asistență socială și protecție a familiei din Ungheni, pentru rezultate mai bune în procesul de adopție este necesară o comunicare eficientă: “Este important cum se discută cu adoptatorii. La noi unii vin pentru un copil și se duc cu doi-trei. La Ungheni, toți copiii de până la 12 ani au fost deja adoptați”.

Juristul Nicolae Frumosu a făcut o analiză a cadrului legal privind adopțiile. El a menționat că lista actelor pe care le prezintă viitorii părinți ar putea fi redusă, iar unele documente ar putea fi înlocuite cu o declarație pe propria răspundere a persoanei. În același timp, autoritatea tutelară ar trebui împuternicită să colecteze de sine stătător informații despre adoptatori. Consultantul juridic a vorbit și despre lacunele privind termenele de validare a atestatului de adoptator, procedura de retragere a atestatului după trei decizii de nepotrivire a adoptatorilor cu copiii etc.

Comunicarea dintre specialiști și viitorii părinți este foarte importantă în procesul de adopție. „Am remarcat unele probleme de comunicare între autorități și adoptatori. Este foarte bună propunerea să aibă loc întruniri ale părinților adoptatori cu autoritățile, în cadrul cărora să se discute despre experiența lor, problemele cu care se confruntă, iar autoritățile să fie sensibilizate atunci când procedurile sunt prea complicate. La fel de important este ca cei care își doresc să adopte un copil să poată accesa liber toată informația de care au nevoie, dar și să poată interacționa cu cei care au adoptat copii anterior, pentru a înțelege mai bine ce trebuie să facă și pentru a evalua eventualele riscuri”, a concluzionat Petru Macovei, directorul executiv API.

Înregistrarea integrală a mesei rotunde este disponibilă AICI.

Evenimentul a avut loc în cadrul Campaniei pentru o Justiție Sănătoasă, implementată de Asociația Presei Independente (API), în parteneriat cu un grup de organizații neguvernamentale de profil din Republica Moldova.