La eveniment au participat atât studenți, cât și profesori din cadrul facultății, care consideră oportună organizarea unor astfel de instruiri: „Noi încurajăm studenții să se implice în activități practice, datorită cărora ei înțeleg mai bine specificul domeniului de activitate pe care l-au ales”, a menționat Tatiana Spataru, conferențiară universitară ULIM.

În prima zi de instruire, Roman Banari, secretar general, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) le-a vorbit studenților despre politicile de tineret și prioritățile strategice de dezvoltare a sectorului în Republica Moldova, bugetele publice locale de tineret și (sub)finanțarea acestuia. Un alt segment abordat în discuție cu participanții a fost tinerii NEET (tinerii în vârstă de 15–29 de ani, care nu fac parte din populația angajată în câmpul muncii, nu studiază în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la alt gen de instruiri în afara sistemului formal  educațional). Acest grup, în 2022, constituia 30% din numărul total de tineri din țară. De asemenea, expertul i-a provocat pe participanți să identifice cele mai importante probleme ale tinerilor din țara noastră și în ce mod autoritățile soluționează aceste probleme.

„Consider că cea mai mare problemă a tinerilor din R. Moldova nu este lipsa oportunităților, ci lipsa unei platforme unice care ar cuprinde toate oportunitățile de dezvoltare și implicare a tinerilor în diferite domenii. Ce ține de angajarea lor în câmpul muncii, recomand platforma Egalitate.md, instrument de identificare a anunțurilor de angajare cu elemente discriminatorii”, a spus R. Banari.

Au urmat alte câteva sesiuni de discuție cu Teodora Panuș, președinta CNTM, despre importanța participării civice și politice a tinerilor în procesul electoral și decizional și despre tendințele de dezvoltare a sectorului de tineret prin intermediul programelor sprijinite de Uniunea Europeană. Ulterior, experta împreună cu studenții au analizat mai multe titluri din media care vizează tinerii, concluzionând că în majoritatea cazurilor tinerii sunt prezentați în contexte și cu conotații negative. „Media are rolul de a aborda clar și corect provocările cu care se confruntă tinerii și de a contribui la promovarea participării lor la vot, activități de voluntariat, advocacy, iar tinerii să nu figureze în media doar în contexte negative, precum: furturi, consum de droguri etc.”, a adăugat T. Panuș.

A doua zi a programului a fost facilitată de Alexandru Lebedev, CEO și fondator Diez.md și Elena Baranov, coordonatoare de proiecte Diez.md, care au povestit despre jurnalismul pentru tineri în Moldova după propriul exemplu și au implicat participanții în exerciții practice de identificare a subiectelor jurnalistice despre și pentru tineri, inclusiv cei aflați în situații de risc. „Atunci când subiectele despre tineri sunt sensibile, noi facem materiale complexe, chiar dacă ne ia timp și nu le publicăm atunci când „fierbe” subiectul. Ne punem întrebarea cum ajutăm tinerii publicând un material sensibil și apelăm la specialiști în domeniu pentru a nu greși cu terminologia și abordarea”, a subliniat E. Baranov.

„Când este vorba despre subiecte sensibile, nu ne grăbim niciodată, pentru a nu perpetua stereotipurile despre tineri și încercăm pe cât de mult posibil să urmărim continuitatea subiectului, pentru a fi corecți față de protagoniști și față de public”, a concluzionat A. Lebedev.

În final, studenții au menționat că pe lângă orele de la facultate, activitățile de instruire neformală îi fac să înțeleagă mai bine direcția în care vor dori să se dezvolte și tipul de jurnalism pe care îl vor practica în viitor. „Nu cunoșteam că tinerii fac parte dintr-un grup discriminat din atâtea puncte de vedere și nici că prin intermediul mass-mediei se pot accentua și mai mult stereotipurile despre tineri. Exercițiile practice de la această instruire m-au făcut să înțeleg că mi-ar plăcea în viitor să scriu subiecte din domeniul social ”, a spus Adina Stati, studentă anul II.

„Cu cât mai mult ni se va vorbi despre misiunea pe care o vom avea în calitate de jurnaliști, de a fi responsabili de imaginea și securitatea surselor, eroilor despre care vom scrie, cu atât mai mult vom fi conștienți și responsabili când vom activa în redacții”, a adăugat Casandra Tcaci, studentă anul I.

Această activitate este implementată de Asociația Presei Independente în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II”, componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament”, finanțat din resursele acordate de Guvernul Elveției și Suedia.