Pentru a sustrage ilegal informații din mediul virtual, spărgătorii (crackeri) de programe informatice instalează programe speciale în calculatoare, profitând de neatenția sau iresponsabilitatea unor utilizatori. Ulterior ei îi șantajează în scopuri financiare sau vând informația altor persoane, companii etc. „Regula de baza este să nu accesăm link-uri, documente necunoscute, să nu descărcăm programe neverificate din Internet, să nu răspundem la mesaje trimise pe mail de pe adrese necunoscute, chiar dacă expeditorii promit că vă lasă moștenire milioane de dolari etc. Fiecare cont de Google, Facebook, Instagram sau altele trebuie să aibă parole distincte, separate, iar autentificarea să fie neapărat prin doi pași. Pentru crearea parolelor, utilizați litere majuscule și minuscule, cifre, semne speciale, spre exemplu o frază în rusă scrisă în grafie latină, dar neapărat să aibă cel puțin 12 caractere. O parolă sigură arată cam așa: eX3Mp!ud#P@r0l2”, iar cel mai securizat cont trebuie sa fie poșta electronică, deoarece prin ea cel mai ușor se restabilesc celelalte conturi”, a spus Vitalie Harea, unul din traineri. El le-a recomandat managerilor media să aibă grijă ca în redacție să existe cel mult două persoane care administrează conturile redacțiilor, acestea să fie persoane de încredere care să delege, la rândul lor, roluri de actualizare a platformelor. Pentru gestionarea parolelor pot fi utilizate unele programe gratuite sau cu plată, cum ar fi KeePass - https://keepass.info/ sau LastPass - https://www.lastpass.com/, iar pentru a verifica dacă poșta electronică nu a fost spartă –https://haveibeenpwned.com.

Cel de-al doilea trainer, Dumitru Cecîrlan, a vorbit despre securitatea calculatoarelor, a sistemului de operare Windows și a site-urilor create pe platforma de operare Wordpress. Este foarte important ca cei care gestionează site-urile să facă cu regularitate copii la informația publicată (backup) pentru a o recupera dacă vor exista atacuri externe. Specialistul IT a prezentat exemple de încălcare a securității digitale pe care le-a descoperit vizitând unele redacții: „Am observat că deseori glastrele cu flori atârna deasupra calculatorului, iar asta crește pericolul să se verse apă peste calculator când udăm florile. Astfel, tehnica se poate defecta, iar informația se va pierde. Nu beți apă, cafea, ceai deasupra calculatorului sau altor dispozitive electronice. Unii au obișnuința proastă să plece de la birou fără să închidă sau să blocheze calculatorul, alții afișează parolele la locuri vizibile, ceea ce nu este normal din punct de vedere al securității informaționale. Am mai observat că în unele redacții lipsesc stingătoarele pentru incendiu, iar acolo unde există nu sunt verificate anual”.

Trainerii le-au recomandat managerilor media să specifice în contractele de muncă cu angajații reguli clare privind respectarea securității digitale pentru a evita unele din riscurile menționate.

„Unele lucruri menționate la training le-am implementat deja, iar altele încă urmează. Spre exemplu, pentru gestionarea Facebook-ului, am împărțit rolurile în redacție, fiecare persoană are parolă separată și acces doar la compartimentele de care este responsabilă. Însă pe Youtube mai multe persoane folosesc aceeași parolă și același email. Vom rezolva în scurt timp această problemă, deoarece am înțeles că pot apărea anumite pericole”, a spus Andrei Popa, specialist IT la portalul Esp.md din Bălți. O altă participantă, Svetlana Cernov, de la site-ul Estcurier.md din Criuleni: „O să încercăm să generăm parole cu ajutorul programelor oferite de traineri, dar și să verificăm dacă adresele de email nu sunt sparte. De o vreme încoace nu am mai folosit securizarea parolei din doi pași, deoarece ne deranja că făceam mai multe operațiuni. Vom reveni la această opțiune deoarece, după cum s-a vorbit la atelier, mai bine să avem bătăi de cap în plus decât să avem neplăceri mari ulterior”.

Înregistrarea integrală a atelierului este disponibilă AICI.

În luna iunie curent, API a desfășurat încă un atelier pe tema "Structura organizațională în instituțiile media, de ce este important să o avem și cum o facem”. Din iulie 2020 și până în prezent, Centrul de consultanță și asistență API a desfășurat în total 25 de instruiri tematice online și offline, la care au participat peste 434 colaboratori ai redacțiilor.

Redacțiile membre API și instituțiile mass-media regionale care nu sunt membre API, dar întrunesc criteriile minime de independență editorială și integritate profesională, pot solicita serviciile Centrului prin accesarea aplicației de pe pagina web www.api.md.

Proiectul „Continuarea Programului de asistență pentru mass-media regionale independente” este implementat de Asociația Presei Independente (API) şi finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.