În prima zi, expertul Gavin Rees de la Dart Center for Journalism and Trauma le-a povestit participanților felul cum ar trebui să reacționeze la traumele profesionale și ce ar trebuie să întreprindă redacțiile pentru a crește reziliența colaboratorilor la situații de intimidare și alte provocări, cum ar fi defăimarea și hărțuirea. „Jurnaliștii adesea se confruntă cu situații de stres, fie că se află la proteste, război etc. Primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să stabiliți motivele stresului, să găsiți metode de recuperare, să evitați epuizarea maximă, să nu vă pomeniți cuprinși de sindromul burnout (epuizare profesională), care este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională, urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung”, a explicat expertul. El a mai spus că pentru siguranța jurnaliștilor care merg în zone de risc este important ca aceștia să se deplaseze în echipă, în felul acesta ei vor fi mai siguri și vor putea conta pe ajutorul colegilor dacă vor fi atacați.

Următoarele două zile ale trainingului au fost dedicate siguranței fizice, iar participanții au învățat cum se pot proteja în medii ostile, cum ar fi zonele de conflict, protestele violente, tentativele de răpire etc. Experții Stephen Smith și Jade Miller de la compania SEPAR International au pus accentul pe teorie, dar și pe anumite exerciții practice: acordarea primului ajutor medical, folosirea echipamentului de ultimă generație, măsurile de securitate pe care trebuie să le întreprindă când merg în zone periculoase, dar și pe importanța controlului emoțiilor și a menținerii unui grad înalt de conștientizare. „Atunci când vedem o persoană fără cunoștință, trebuie să eliminăm toate sursele de electricitate cu ajutorul unui material ce nu conduce electricitatea, să o punem într-o poziție de recuperare, să verificăm dacă respiră și să-i facem respirație artificială doar dacă nu respiră”, a menționat experta Jade Miller. Ea a vorbit și despre diferite tipuri de arsuri, răni, fracturi și cum acestea pot fi vindecate în timpul acordării primului ajutor medical: „Când avem hemoragie externă (mână, picior), ridicăm mâna sau piciorul sus, punem presiune direct pe rană (o bucată de material) pentru ca să ajutăm să se întoarcă sângele înapoi în organism, să nu-l pierdem”. „Când mergem într-o zonă periculoasă, trebuie să avem grijă ca mijlocul de transport să fie pregătit, echipat corect, să avem lucruri de primă necesitate pentru mâncare, somn, sănătate”, a completat expertul Stephen Smith. El le-a recomandat jurnaliștilor, între altele, și câteva aplicații online de protejare a conținuturilor și datelor acumulate. „Tella este o aplicație care vă ajută să lucrați în medii provocatoare, cu conexiune limitată sau fără conexiune la Internet. Aplicația ajută și face mai sigură documentarea evenimentelor, fie că este vorba de violență, încălcări ale drepturilor omului, corupție sau fraudă electorală. Tot conținutul și datele stocate în Tella sunt criptate. O altă aplicație utilă este Protonmail, unde puteți păstra conversațiile private. Ea este  gratuită, ușor de utilizat, are securitate maximă, nimeni nu poate citi mesajele în afară de expeditor și destinatar, oferă protecție puternică împotriva phishingului, spamului și spionajului/urmăririi etc.”, a conchis expertul de la SEPAR International.

În cadrul trainingului, API a organizat și o discuție online cu Tetiana Kozak, jurnalistă din Ucraina. În perioada 2016-2018, împreună cu o colegă ea a vizitat Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Armenia, inclusiv regiunile controlate de regimurile separatiste și a relatat despre soarta oamenilor din acele zone. Participanții au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări și să primească răspunsuri despre experiența și felul cum își asigură siguranța fizică și cea psihologică.

În ultima zi a trainingului au avut loc preponderent acțiuni practice la un club de paintball din vecinătatea localității Cricova, unde participanții au simulat situații de acordare a ajutorului medical, imobilizarea vehiculului, reținerea jurnaliștilor, interogarea lor la punctele de control, răpirea, deplasarea sub foc de arme etc. Au fost reproduse situații de protest în masă cu implicarea cetățenilor și a poliției, dar și a jurnaliștilor etc. „În situații extreme, jurnalistul trebuie să-și controleze emoțiile, să-i calmeze pe cei din jur, să gândească pozitiv oricât de greu nu ar fi, să mențină un grad înalt de alertă, să acorde ajutor celor răniți. Jurnaliștii trebuie să fie precauți, mai întâi să se protejeze pe ei apoi să-i ajute pe cei aflați în dificultate. Însă deseori jurnaliștii sar în ajutor fără să se gândească la propria securitate. E alegerea lor, fiecare decide în mod individul. Jurnaliștii nu sunt medici, trebuie să cheme ajutor și să intervină doar dacă sunt convinși că țin situația sub control, au cunoștințele medicale necesare să acționeze”, a specificat Jade Miller. După exercițiile practice cu jurnaliștii moldoveni, ea a adăugat: „Este cea mai bună echipă de jurnaliști pe care am instruit-o în cariera mea profesională, care s-a descurcat atât de bine la acordarea primului ajutor medical victimelor. Toate victimele cărora le-ați acordat primul ajutor medical au șanse foarte mari să supraviețuiască, deoarece ați respectat întocmai procedurile și pașii recomandați”.

Participanții au fost impresionați de modul cum a fost desfășurată instruirea, prestația trainerilor, implicarea în exerciții practice etc. Unii dintre ei au povestit situații din experiența proprie. Iată câteva opinii ale participanților:

Viorica Tătaru, TV8: „După publicarea materialelor de la protestele organizate de partidul Șor am primit amenințări, iar cineva mi-a scris că „vei primi un cartuș în cap pentru întrebările tale”. E o amenințare cu moartea, de aceea am depus imediat o plângere la poliție. Am decis să vorbesc public despre asta pentru ca persoana care m-a amenințat, dar și alți oameni să înțeleagă că jurnaliștii își fac datoria și reflectă evenimentele. La training am discutat mult despre limita între a-ți face munca de jurnalist și a ajuta oamenii aflați în dificultate. Am tras concluzia că cel mai eficient este să acționezi simultan, să ajuți oamenii în dificultate, dar totodată să-ți faci datoria de jurnalist, să relatezi despre evenimentele la care participi. Însă este nevoie de o pregătire bună ca să poți lua decizii corecte si la timp”.

Irina Tabaranu, Zonadesecuritate.md: „Activez de mai bine de doi ani într-o zonă cu risc sporit de insecuritate și chiar ostilă față de jurnaliștii. Am nevoie de cunoștințe pentru a trece peste traumele provocate de activitatea profesională. Am avut cazuri când persoane necunoscute au încercat să ne zădărnicească interviurile la fața locului. O dată, când filmam un interviu, o persoană a încercat să ne intimideze: a trecut de mai multe ori pe lângă noi, avea o înfățișare agresivă, iar în mână ținea un obiect necunoscut. Atât noi, cât și protagonistul reportajului ne-am panicat, ne era frică și nu știam ce să facem. Acum deja știm cum trebuie să procedăm când suntem intimidați pe teren”.

Nadejda Roșcovanu, Jurnal TV: „În cei 12 ani de activitate ca reporter-fotograf am avut diverse situații ostile, agresive din partea protestatarilor. Am fost amenințată de lideri politici în timpul protestelor, chiar și lovită peste mâna, doar ca să nu pot surprinde acțiunile lor din perspectiva care nu le convine. De multe ori nu știam cum să procedez ca să fac față situațiilor, să depășesc emoțiile negative. Acum, datorită instruirii sunt mult mai bine pregătită și psihologic, și fizic. Astfel de seminare sunt foarte importante, necesare pentru jurnaliști și managerii media”.

Andrei Captarenco TV8: „În 2014, echipa TV la care activam a avut o deplasare în Crimeea anexată de ruși să relatăm despre acele evenimente. Acolo, am fost reținuți de soldații ruși și interogați separat ore în șir. A trebuit să dam explicații cine suntem, de ce am venit, de ce avem echipamente de protecție etc. Ne-a salvat faptul că am avut o anumită pregătire cum să ne comportăm în astfel de situați, dar și o legendă alcătuită din timp, am zis că mergeam să filmăm un reportaj despre diaspora românească de acolo. Acum, după instruire, îmi dau seama că atunci am comis anumite greșeli, dar am scăpat. Ne-a mers, dar pe viitor ne trebuie o pregătire mult mai bună”.

Olga Stavilă, Radio Moldova: „În 20 de ani de activitate ca reporteră am avut diferite situații de nesiguranță, unele în timpul campaniilor electorale, altele în timpul protestelor. La protestele din acest an am fost bruscată de mai mulți protestatari, iar în timpul altercațiilor intre protestatari și polițiști, au fost aruncate petarde, era foarte dificil să te afli acolo și să relatezi despre ce se întâmplă. La training am aflat că pentru a minimaliza riscurile cel mai bine e să ne deplasăm în echipă. Astăzi pentru prima dată am fost pusă în situația să salvez o persoană și nu a fost deloc ușor, să faci o resuscitare. Trainingul a fost foarte util și ne va ajuta să muncim în siguranță”.

La finalul instruirii, fiecare participant a primit câte un certificat care confirmă faptul că a finalizat un curs de formare  privind securitatea fizică și psihologică. La începutul anului viitor, API și DW Akademie vor desfășura o instruire suplimentară privind securitatea digitală. Participanții vor face cunoștință cu pericolele digitale, cum ar fi furtul de date sensibile, spionajul online, supravegherea canalelor de comunicare etc.

Evenimentul a fost desfășurat de Asociatia Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Instruire și asistență pentru reziliența media în Republica Moldova” cu sprijinul DW Akademie și Ministerului German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.