Editorul coordonator al portalul Dela0.ro a vorbit despre dificultățile și pericolele cărora trebuie să le facă față jurnalismul de investigație, despre perspectiva economică a acestui domeniu, mijloacele judiciare prin care se încearcă reducerea la tăcere a jurnaliștilor care anchetează cazuri de corupție, dar și despre lipsa mijloacele legale de protecție a profesioniștilor media.

„Am gustat tot amarul presei de investigație care încearcă să supraviețuiască fără a avea mijloace de finanțare. Nu este ușor, degeaba suntem liberi dacă suntem dați în judecată de dimineață până seara, dacă nu vine aproape nimeni din urmă în termeni de profesionalizare și de capacitate de a duce mai departe jurnalismul de investigație, considerat de unii de școală veche”, a spus la început Vlad Stoicescu. El a făcut o scurtă trecere în revistă a dosarelor și sentințelor împotriva jurnaliștilor de investigație din ultimii ani în România, exemplificând cu cazul ziarului „Libertatea” care a avut opt procese de judecată doar în luna noiembrie: „Da, e dreptul oricui să acționeze în judecată dacă se simte defăimat. Pe de altă parte, te faci jurnalist nu ca să mergi toată ziua prin instanțe... Unii judecători au dat hotărâri care au vizat titlul materialului jurnalistic. Nu cred că vrea cineva dintre noi să ajungem într-o lume în care se merge la tribunal, judecătorie pentru a primi bifă pentru publicare, este treaba editorului, așa se face jurnalismul, fără judecător care să vină să spună că e ok sau nu un text sau altul”.

Cine mai face jurnalism de investigație?

„Tot mai puțini colegi fac jurnalism de investigație, unele redacții au renunțat demult la departamentele de investigații. Această sarcină dificilă a producerii de investigații a fost preluată integral de presa de alternativă, dar care are mijloace puține pentru asta. Finanțările în mare parte sunt pe filieră de granturi, fie din donațiile cititorilor. Dar asta nu este sustenabil, nu poți ține o redacție din granturi. Nu se dau granturi pentru orice, sunt și aici o listă de teme, nu poți face orice. Iar dacă susții o entitate de presă cu gândul că va scrie doar despre ce te interesează, atunci riscăm să ajungem într-o altă discuție care nu mai are legătură cu jurnalismul, ci cu propaganda. Căutăm în permanență donații, pentru că trebuie acoperite cheltuielile de deplasări, acces la documente, carburanți, cazări, tot ce presupune munca de teren. Noi pentru unele investigații putem face și 40 de vizite în anumite orașe. Dat tot ce contează în acest domeniu este să-ți faci munca cu onestitate”, a mai spus Vlad Stoicescu.

Jurnaliștii prezenți la eveniment au fost interesați atât de sursele de finanțare pentru investigații, cât și de solidaritatea breslei când sunt atacați jurnaliștii de investigație. „Trăim într-o lume care nu este prea prietenoasă cu finanțarea jurnalismului, cu atât mai puțin a jurnalismului de investigație care în esență se ocupă cu publicarea unor lucruri pe care alți oameni le vor nepublicate. Când lucrezi într-o asemenea zonă, inevitabil ți se creează neplăceri, unii oamenii sunt dispuși să facă aproape orice ca unele informații să nu ajungă publicate. Sunt oameni care au putere, fie de ordin economic, politic sau de altă natură. Iar asta în ultimă instanță se răsfrânge asupra finanțării jurnalismului de investigație”, a explicat Stoicescu. El a povestit despre cazurile când jurnaliști au fost bătuți când își făceau munca, iar unica formă de solidaritate a fost publicarea știrilor despre aceste atacuri. Televiziunile din România rareori când preiau investigațiile jurnalistice, chiar dacă acestea sunt bine documentate. Astfel, impactul și rezonanța după publicarea investigațiilor nu întotdeauna este cea dorită. Dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm să investigăm schemele de corupție și alte fărădelegi.

Jurnalistul Vlad Stoicescu a răspuns și la alte întrebări ale colegilor din Republica Moldova, a participat la lansarea ediției a treia a „Cărții Negre a risipei banilor publici din Republica Moldova” și la premierea celor mai bune investigații ale anului 2021.

Evenimentul s-a desfășurat cu suportul Biroului Regional pentru România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”.