Trainerele le-au vorbit participanților despre obligațiile legale și cele deontologice ale jurnaliștilor la reflectarea cazurilor de violență, inclusiv față de copii și în bază de gen, stereotipurile ce favorizează violența, răspunsul statului și obligațiile instituțiilor publice privind comunicarea cu presa în aceste cazuri. Au fost analizate situații când instituțiile publice și-au încălcat obligațiile, dar îndeosebi greșelile jurnaliștilor. “În goană după senzații și după audiență, instituțiile media uită de interesul superior al copilului și de principiul „să nu dăunezi”. Jurnaliștii preferă să informeze despre cazuri individuale de violență, deseori minore, și o fac într-o manieră zgomotoasă, care poate avea consecințe negative majore asupra copilului. Faptul că un copil află că istoria lui a ajuns în presă îl face să se simtă vinovat pentru cele întâmplate și el crede că toată lumea îl acuză, iar asta poate duce la revictimizarea lui. Ulterior, el poate deveni obiectul unor etichetări, poate fi supus bullying-ului etc. Iată de ce le solicităm jurnaliștilor să se concentreze pe subiecte de problemă, pe abordarea profundă a fenomenului, pe politici care ar contribui la dezvoltarea unor servicii, programe utile, pe promovare a bunelor practici”, a menționat Rodica Corețchi-Mocanu, consultantă în drepturile copilului. Ea a mai adăugat că jurnaliștii ar trebui să sesizeze autoritățile despre problemele din domeniu și să urmărească dacă au fost luate măsuri. „Jurnaliștii trebuie să revină la autorități, să întrebe ce s-a făcut și să informeze publicul pentru a pune presiune pe instituțiile publice. Doar așa putem îmbunătăți starea de lucruri”, a conchis experta.

Cea de-a doua traineră, jurnalista Viorica Zaharia, i-a ajutat pe participanți să înțeleagă mai bine care sunt cele mai eficiente metode de colectare și procesare a informației, cum se intervieveze corect victimele, cum să folosească limbajul adecvat la scrierea textelor. “Subiectele privind violența în baza de gen și violența față de copii sunt complicate, iar asta deseori îi sperie pe unii jurnaliști și îi face să renunțe să mai scrie la această temă. Dar ei trebuie să înțeleagă că abordarea unor teme complicate, dar cu maximă atenție și cu acuratețe, le sporește credibilitatea și gradul de profesionalism. Le recomand colegilor jurnaliști că atunci când au neclarități, dubii la documentarea cazurilor să apeleze cât mai des la specialiștii din domeniu. Ei sunt gata să-i ajute pe jurnaliști să scrie materiale calitative, care să nu dăuneze victimelor violenței”, a remarcat trainera.

Participanții la instruire au remarcat utilitatea practică a informației prezentate la webiunar. „Pentru portalul nostru audiența este foarte importantă și deseori suntem tentați să relatăm într-o manieră senzațională despre anumite subiecte. Instruirea de astăzi ne-a ajutat să înțelegem cum să abordăm aceste subiecte sensibile astfel încât să evităm greșelile și să ne păstrăm imaginea ca instituție media corectă, serioasă”, a spus Vitalie Hotnogu, directorul portalului Ziuadeazi.md din Cahul. Iar Victoria Cernea, reporteră la „Gazeta de Chișinău” a adăugat: “Atunci când scriem materiale la aceste teme trebuie să chibzuim atent, să ne documentăm bine, ca să nu dăunăm victimelor. Așa cum a spus doamna Zaharia un act de violență nu este un spectacol, trebuie să scriem materiale profunde și să atenționăm autoritățile despre aceste probleme ca să le rezolve”.

Mai multă informație la această temă poate fi găsită accesând Ghidul „Abordarea în presă a violenței în bază de gen și a violenței împotriva copiilor”, elaborat de API.

Înregistrarea integrală a webinarului este disponibilă AICI.

Această instruire este realizată de către Asociația Presei Independente (API) în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF. Părerile și opiniile exprimate aici aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.