La 20 octombrie 2024, în Republica Moldova, se vor desfășura alegeri prezidențiale, concomitent cu referendumul pentru revizuirea Constituției privind aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. În timpul scrutinelor, după cum arată practică anterioară, se amplifică mesajul de ură și discriminare la adresa contracandidaților electorali, dar și a altor persoane, inclusiv din grupuri defavorizate și minoritare, fapt care deseori are consecințe nefaste asupra acestora. Legislația națională prevede o serie de sancțiuni pentru cei care promovează discursul de ură și instigare la discriminare, în timp ce experții în domeniul drepturilor omului le sugerează politicienilor soluții „pașnice” pentru a evita astfel de practici dăunătoare.

Romii continuă să sufere din cauza discriminării și prejudecăților manifestate, răspândite și perpetuate în societatea moldovenească. Legislația națională protejează grupurile etnice, inclusiv pe romi, de crime motivate de prejudecată, iar reprezentanții acestora apelează tot mai des la poliție și instanța de judecată pentru a-și face dreptate. Pentru a schimba percepția negativă față de romi și a-i integra mai bine în societate, apărătorii drepturilor omului le recomandă autorităților să-i implice mai des în acțiuni și discuții culturale comune cu alte etnii, dar și cu reprezentanții națiunii titulare.

​Să fii persoană queer înseamnă să înfrunți stereotipuri, prejudecăți, discursuri de ură. Majoritatea oamenilor din Republica Moldova sunt intoleranți față de persoanele LGBTQ+ și nu-i acceptă ca și comunitate cu drepturi egale. Apărătorii drepturilor omului cer autorităților statului o protecție mai bună pentru persoanele LGBTQ+, inclusiv prin adoptarea unor noi prevederi legale, dar și înzestrarea organelor de drept cu mijloace și instrumente eficiente de investigare și combatere a crimelor motivate de prejudecată.

În Republica Moldova, evreii sunt protejați prin lege împotriva antisemitismului și discriminării. Cu toate acestea, Comunitatea Evreiască solicită organelor de drept acțiuni ferme în identificarea și sancționarea infractorilor, iar autorităților statului o strategie ca în Uniunea Europeană, bazată pe acțiuni de prevenire și combatere a tuturor formelor de antisemitism, protejarea și promovarea comunității evreiești, comemorarea Holocaustului.