În Republica Moldova, persoanele cu dizabilități sunt încă subreprezentate în viața politică. Bunăoară, la alegerile locale generale din 2019, au candidat 20 de persoane cu dizabilități, iar în rezultatul scrutinului doar nouă au devenit consilieri locali. Experții în domeniul drepturilor omului încurajează persoanele cu dizabilități să fie mai active și să se implice în viața politică, iar pe alegători să fie toleranți și să nu privească persoanele din prisma dizabilității, ci a profesionalismului lor. Fără rampă de acces adaptată, consiliera mergea pe brânci Una dintre consilierii locali aleși în toamna anului 2019 este Elena Crâșmari. Ea și-a propus să apere drepturile persoanelor cu dizabilități în localitatea Dolna, raionul Strășeni, venind în Consiliul local în calitate de candidată independentă. A înțeles că participarea la alegeri și implicarea politică este cea mai bună metodă de promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități. Fiind la primul său mandat, Elena deja a făcut pași concreți pentru a îmbunătăți viața comunitară, în special i-a reușit să ducă la bun sfârșit un proiect de renovare a Oficiului Medicilor de Familie (OFM) din sat. „Aveam probleme cu tavanul și îi ploua atât pe medici, cât și pe copii. Acum avem condiții bune, un bloc sanitar modern, cu rampă de acces și bară de sprijin pentru persoanele cu dizabilități”. Rampa de acces a fost construită încă în 2017, dar din cauza că unghiul era prea abrupt, iar scara avariată, aceasta nu era practicabilă: „Eu veneam la punctul medical și eram nevoită să rog medicul să iasă pe scări să-mi dea mâna să urc. Uneori, mi-era și rușine să cer ajutor și eram nevoită să scot încălțămintea și mergeam pe mâini și genunchi ca să ridic scările. În sfârșit, după mai multe demersuri, am reușit s-o renovăm”. Elena însă nu s-a oprit aici, recent a obținut votul consilierilor locali pentru a aloca din bugetul de rezervă 70.000 de lei pentru construcția unei rampe de acces cu bară de sprijin la Primărie și la Centrul de Agrement, și pentru reparația scărilor și a terasei din fața Primăriei. „Eu apăr drepturile persoanelor cu dizabilități, dar în același timp au de câștigat toți cetățenii. Nu a fost ușor, da, am fost și discriminată, însă ceea ce nu mă omoară, mă face mai puternică”, spune femeia. Pe viitor, ea speră să obțină susținere pentru a fi instalată o rampă de acces cu bară de sprijin și la Oficiul Poștal. Va continua să lupte și să scrie demersuri către autorități pentru a îmbunătăți viața sătenilor din Dolna: „Da, este foarte greu, însă dizabilitatea nu este un impediment”. Pentru că nu-și cunosc drepturile, persoanele cu dizabilități deseori sunt marginalizate Elena Cernei în vârstă de 44 de ani este consilieră locală în satul Găuzeni, raionul Șoldănești, fiind deja la al doilea mandat. Elena suferă de scolioză din copilărie și spune că, primordial, ajută persoanele cu dizabilități pentru că, deseori, acestea sunt marginalizate și discriminate din cauza că nu-și cunosc drepturile. Ajută oamenii țintuiți la pat, pe cei cu grad sever de dizabilitate, în special cu acces la informație: „Îi însoțesc peste tot unde ei au nevoie și îi ajut să-și pregătească setul de acte, de exemplu, pentru a obține gradul de invaliditate. Merg și cu bătrânii și îi ajut să-și perfecteze actele, chiar îi duc eu singură cu mașina mea. Eu le-am zis: dacă aveți nevoie de ajutor la 12 de noapte, oricând mă puteți contacta, eu sunt gata să vă ajut”. Cu trei ani în urmă, Elena a inițiat un proiect de construcție în localitate a unui teren de joacă, cu tobogane și utilaje pentru sport, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. „Locul deja este pregătit, am discutat cu oamenii din localitate care sunt peste hotare și ei sunt gata să investească. Dacă nu era această pandemie, terenul de joacă cred că era deja deschis, dar din păcate ne-am oprit. Sper că acest proiect să fie votat de consilieri și să putem obține banii necesari pentru a putea începe lucrările”, a precizat consiliera. Primăria Cupcini ar putea transmite on-line toate ședințele Consiliului local Dorin Pulbere din orașul Cupcini, raionul Edineț, este printre cele 20 de persoane cu dizabilități care a candidat independent la alegerile locale generale din toamna lui 2019, pentru poziția de consilier local și raional. Tânărul a obținut 106 voturi la funcția de consilier local în orașul Cupcini, un număr de voturi egal cu încă un candidat, care a și obținut mandatul după tragerea la sorți, prevăzută de legislație în aceste cazuri. Chiar și așa, el nu a renunțat să lupte pentru drepturile sale, dar și a altor localnici. Tânărul a pregătit o petiție și adună semnături de la oameni prin care va cere administrației publice locale și consiliului orășenesc Cupcini să asigure accesul la informație prin difuzarea live a ședințelor consiliului și a comisiilor de specialitate pe pagina web www.cupcini.md. Dorin este convins că această decizie trebuie adoptată, deoarece există mai multe categorii de persoane care nu au acces la informație: „Persoanele cu dizabilități (din cauza lipsei de acces a clădirilor publice), diaspora, dar și persoanele care sunt angajate în câmpul muncii și nu au posibilitate să fie prezente la ședințele consiliului la o anumită oră. Noi dorim și avem dreptul să fim informați din prima sursă, iar aleșii locali și funcționarii publici vor ști că activitatea lor este monitorizată, primăria va gestiona mai eficient banii publici, iar cetățenii se vor putea implica în procesul de luare a deciziilor”. Societatea nu este suficient de tolerantă pentru a accepta diversitatea Potrivit raportului de monitorizare a alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități, realizat într-un proiect al Fundației Est-Europene în parteneriat cu alte organizații din domeniul drepturilor omului, din cei nouă consilieri aleși la ultimele alegeri locale, șapte sunt femei și doi bărbați. Victor Koroli, director executiv al Alianței Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova (INFONET), explică de ce atât de puține persoane cu dizabilități candidează la alegerile locale. „Prima cauză este lipsa de încredere a persoanelor cu dizabilități, fiindcă ani de zile această categorie a fost negată și neglijată. Noi încă mai avem la nivel de societate stereotipuri că acești oameni sunt marginali, ei nu există, iar societatea nu este suficient de tolerantă pentru a accepta diversitatea, specificul și necesitățile speciale. A doua cauză este infrastructura - clădirile la noi nu sunt accesibile. De cele mai multe ori, este o problemă foarte mare cu secțiile de vot. O altă cauză este că însăși familia descurajează aceste persoane, deoarece cu timpul s-au format anumite sechele și în familii. Un alt aspect foarte important ține de partidele politice, care declară una, dar în realitate nu fac nimic. Au promis pași concreți de incluziune a persoanelor cu dizabilități în incinta partidelor, dar, în realitate, asemenea acțiuni nu există”, spune V. Koroli. Expertul afirmă că deseori candidații își ascund dizabilitatea de teamă ca alegătorii să nu-i judece în funcție de nevoile lor speciale. Chiar și așa, numărul candidaților aleși a înregistrat o creștere substanțială, iar acest lucru se datorează instruirilor, în special femeile cu dizabilități au fost instruite să se implice activ în procesele electorale. Conform ultimelor date ale Biroul Național de Statistică, în 2018, în Moldova sunt peste 175 de mii de persoane cu dizabilități, sau 6,6% din populație. Prin Hotărârea Guvernului nr. 723 din 8 septembrie 2017, a fost adoptat Programul Național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022, care are scopul asigurării șanselor egale de participare la procesul electoral a persoanelor cu dizabilități, eliminarea barierelor care îngrădesc accesul persoanelor cu dizabilități la viața politică, publică și culturală, sporirea cu cel puțin 30% a ratei de participare la alegeri a persoanelor cu dizabilități etc. Elaborarea acestui Program este o condiție și a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, act internațional ratificat de Republica Moldova în anul 2010. Prin acest document, țara noastră și-a asumat angajamentul să elaboreze și să promoveze politici în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și să ajusteze legislația națională la standardele internaționale de profil. Mariana Jacot