înapoi

Jurnaliști din regiuni instruiți cum să abordeze subiecte despre buna guvernare și drepturile omului

16 Aprilie 2020


Un grup de jurnaliști de la opt instituții mass-media regionale au participat la două webinare tematice, desfășurate de API.

Un grup de jurnaliști de la opt instituții mass-media regionale au participat la două webinare tematice, desfășurate de API la 14 și 15 aprilie a.c., în cadrul unei campanii de informare și implicare civică în promovarea bunei guvernări și a drepturilor omului. În cele două zile, jurnaliștii au fost instruiți cum să identifice și să documenteze subiecte la tema transparenței decizionale și bugetare, cum să utilizeze date și instrumente despre achizițiile publice, dar și cum să relateze obiectiv despre drepturile omului. La primul webinar, întitulat „Transparență și bună guvernare la nivel local”, experta și formatoarea Diana Enachi le-a vorbit participanților despre etapele, principiile și criteriile obligatorii de adoptare a deciziilor și asigurare a transparenței de către autorități, metodele de implicare civică a cetățenilor, a ONG-urilor și a altor activiști locali: „Din păcate, APL-urile înregistrează lacune serioase, chiar dacă publică informații despre aceste procese pe site-urile instituțiilor sau în alte locuri publice. Deseori, aceste informații sunt incomplete sau într-o formă greu de accesat și de înțeles de publicul larg, ceea ce face dificilă implicarea cetățenilor”. Experta a mai adăugat că în loc să folosească instrumente eficiente de implicare civică, unele APL-uri dau vina pe cetățeni că sunt pasivi și nu se implică în treburile comunității. Ea le-a recomandat jurnaliștilor să se documenteze mai des din Registrul de stat al autorităților locale, unde autoritățile sunt obligate să publice toate deciziile și dispozițiile adoptate. „Unele autorități intenționat publică cu întârziere deciziile pe portalul Actelocale.gov.md și îngrădesc astfel accesul la informație. Altele publică deciziile să fie văzute doar de reprezentanții Cancelariei de Stat, care au acces prin anumite instrumente, însă ele nu sunt accesibile cetățenilor și jurnaliștilor. Noi atenționăm de fiecare dată Cancelaria care deseori reacționează la sesizările noastre și ia măsurile corespunzătoare”, a relatat din experiența proprie unul dintre participanții la webinar Vitalie Hotnogu, redactorul-șef al portalului Ziuadeazi.md din Cahul. Diana Enachi a mai menționat că nici în procesul de elaborare și adoptare a bugetelor nu avem o situație bună la capitolul transparență și implicare civică a cetățenilor, precizând că într-un clasament mondial elaborat recent R. Moldova este văzută ca o țară cu transparență limitată a procesului bugetar. Un alt subiect a vizat transparența în procesul de achiziții. Experta s-a referit la etapele achizițiilor publice, instrumentele de depistare a riscurilor de corupție, a explicat cum pot fi utilizate datele din sistemul electronic de achiziții, la ce ar trebui de atras atenția în timpul concursurilor publice ș.a. Diana Enachi le-a recomandat jurnaliștilor să urmărească atent contestațiile depuse de participanții la concursurile de achiziții, deoarece acolo pot fi găsite încălcări comise de unii participanți sau de autorități. Invitata sesiunii din prima zi a fost jurnalista de investigație Lilia Zaharia care le-a oferit jurnaliștilor din regiuni mai multe sfaturi cum să documenteze subiectele despre buna guvernare, cum să acceseze și să folosească date deschise de pe site-urile APL-urilor. Totodată, ea i-a îndemnat să relateze despre problemele existente, dar și despre bunele practici în acest domeniu, pentru a oferi exemple altor autorități. O sesiune din cadrul webinarului a fost dedicată prezentării raportului de monitorizare privind politicile anticorupție în autoritățile publice centrale, elaborat de expertele Transparency International-Moldova Ianina Spinei și Mariana Kalughin. La cel de-al doilea webinar – „Reflectarea drepturilor omului în mass-media: practici pozitive și greșeli care trebuie evitate”, juristul și formatorul Dumitru Russu le-a prezentat jurnaliștilor mecanismele și instrumentele internaționale și naționale de protecție a drepturilor omului, care pot fi utile la documentarea subiectelor tematice. El s-a referit la legislația și practicile privind neadmiterea discriminării, a tratamentului inuman și degradant, evitarea limbajul de ură ș.a. Expertul s-a referit pe larg la libertatea de exprimare, care este una vitală pentru jurnaliști, limitele acestui drept și abuzurile admise de autorități. La solicitarea participanților la webinar, D. Russu a comentat publicarea de către unele instituții mass-media a informațiilor despre infectarea cu COVID-19 a unor persoane cu funcții publice, divulgând datele cu caracter personal ale acestora. „Regula generală este să nu divulgăm numele persoanelor, inclusiv a celor cu funcții publice, mai ales în situații de acest fel, cu excepția unor situații când interesul public prevalează asupra interesului privat. Dacă ne referim la cazul unor președinți de raioane despre care s-a vorbit în presă, putem divulga numele si alte date doar cu consimțământul acestora. Totodată, dacă persoana respectivă este diagnosticată cu o maladie și ea continuă să activeze, sarcina voastră este să faceți public această informație pentru a evita punerea în pericol a altor persoane. Totodată, aveți dreptul să adresați întrebări de ce persoana X sau Y nu este la serviciu, iar dacă este în concediu, de ce anume acum, în aceste vremuri grele. Cetățenii trebuie să știe de ce regiunea respectivă a rămas fără conducător”, a răspuns expertul. Invitata zilei a doua a fost jurnalista Natalia Porubin, membră a Consiliului de presă, care le-a vorbit jurnaliștilor despre unele tehnici de identificare a subiectelor și protagoniștilor, modalități de documentare și reguli de prezentare a cazurilor de discriminare și alte încălcări ele drepturilor omului. Ea s-a referit și la terminologia care trebuie folosită pentru a nu dăuna persoanelor vizate, le-a oferit sfaturi jurnaliștilor cum să dialogheze corect cu persoanele cu dizabilități și cum să intervieveze copiii. „Apar greșeli grave și la instituții de presă cunoscute, pe care eu le respect și le apreciez pentru munca lor. Nu sunt făcute cu rea intenție, mai degrabă din necunoaștere sau din grabă. Este important să fim foarte atenți pentru a nu dăuna mai mult oamenilor pe care încercăm să-i ajutăm”, a conchis N. Porubin. Unii jurnaliști de la televiziunile locale au spus că întâmpină dificultăți în identificarea protagoniștilor pentru reportaje, deoarece atât medicii, organele de drept, cât și asistenții sociali refuză, sub pretextul protejării drepturilor pacienților, să ofere anumite informații. „Pentru noi nu este suficient să difuzăm informația, trebuie să arătăm și imagini, deseori însă este foarte complicat din cauza multiplelor restricții care țin tocmai de drepturile acestor persoane”, a spus una dintre participantele la webinar. Natalia Porubin le-a recomandat să contacteze mai des cu ONG-urile regionale sau naționale de profil, care dispun de informații, pot sugera subiecte pentru materiale jurnalistice și chiar pot ajuta să convingem anumite persoane să vorbească în fața camerei. La rândul său, Dumitru Russu le-a recomandat jurnaliștilor să le explice protagoniștilor unde și cum vor fi folosite aceste informații sau imagini și să aibă cu ei un formular-tip prin care persoanele își dau acordul pentru divulgarea anumitor informații, astfel pot fi evi­tate situații neplăcute ulterioare. La fiecare din cele două webinare au participat câte 16 jurnaliști de la 8 instituții mass-media regionale: posturile de televiziune Drochia TV și BASTV (Basarabeasca), postul Radio Orhei, ziarele „Cuvântul” (Rezina) și „Expresul” (Ungheni), portalurile de știri Nokta.md (Comrat), Ziuadeazi.md (Cahul) și Edit.ocn.md (Ocnița), care sunt partenerele API în Campania de informare și implicare civică în promovarea bunei guvernări și a drepturilor omului. „Jurnaliștii din presa regională întâmpină dificultăți la obținerea informațiilor de interes public de la autorități, deoarece acestea înțeleg în felul lor conceptul de transparență. A fost util să aflu la ce legi, acte normative trebuie să facem trimitere atunci când solicităm informații, ce drepturi avem, cum să utilizăm bazele de date ca să găsim mai ușor informația, ne-au fost prezentate și cazuri concrete din practica jurnalistică. Formatorii sunt bine pregătiți, iar webinarul a fost productiv și eficient”, a spus Ludmila Topal, redactoră-șefă BASTV. „Am fost foarte atentă la informațiile despre achizițiile publice, mai ales că unele prevederi legale au fost modificate recent şi e bine ca jurnaliștii să cunoască aceste schimbări. Au fost foarte utile sfaturile cum să accesăm și să utilizăm surse și date deschise cum ar fi Mtender, tender.gov.md, modul cum are loc filtrarea datelor, căutarea lor s.a. Este bine că webinarul s-a desfășurat interactiv, iar formatorii au răspuns la întrebări concrete ale jurnaliștilor şi le-au oferit mai multe recomandări”, a remarcat Tatiana Djamanov, directoarea Radio Orhei. „Tema drepturilor omului este una foarte sensibilă și nu e chiar simplu de reflectat. Uneori, în goana după accesări sau vizualizări pe site, uităm de regulile ce țin de respectarea drepturile persoanelor despre care scriem, de aceea astfel de instruiri sunt binevenite ca să ne amintească și să ne consolideze cunoștințele. Informația oferită de traineri ne va ajuta să apelăm mai des la legi și la regulile deontologie, iar articolele pe care le vom scrie vor fi abordate corect”, a spus Natalia Junghietu, directoarea ziarului “Expresul”. Înregistrările webinarelor pot fi văzute pe portalul Mediaforum.md: Transparență și bună guvernare la nivel local “Reflectarea drepturilor omului în mass-media: practici pozitive și greșeli care trebuie evitate” Persoană de contact: Ion Mazur, e-mail: ion.mazur@api.md, telefon: 022 220995. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului “Mass-media regională pentru buna guvernare“, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu sprijinul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare