Monitorizarea a fost desfășurată în perioada septembrie-octombrie 2023 și a urmărit modul în care cele 15 instituții media supuse monitorizării au mediatizat tematicile ce țin de incluziune, toleranță și acceptare a diferitor grupuri sociale.

Natalia Porubin, expertă media și autoarea raportului, a menționat că în perioada monitorizată, cele 15 instituții media au publicat în total peste 800 materiale jurnalistice la subiectul diversității și incluziunii, majoritatea dintre acestea fiind știri și reportaje: „Ca și în perioada precedentă de monitorizare, în cele mai multe cazuri jurnaliștii au relatat despre femei, vârstnici, persoane cu dizabilități și persoane din grupul LGBT. Mult mai puține materiale au avut ca subiect problemele persoanelor care s-au aflat în detenție, minorităților religioase, persoanelor cu dizabilități psiho-sociale”.

Rezultatele monitorizării relevă faptul că, în general, instituțiile media au respectat normele deontologice la scrierea și redactarea materialelor referitoare la grupurile monitorizate. Totodată, în majoritatea cazurilor jurnaliștii au utilizat un limbaj echilibrat. În același timp, unele instituții media monitorizate nu acordă suficient spațiu subiectelor privind toleranța și diversitatea și nu includ în articole opinia reprezentanților grupului vizat.

Raportul de monitorizare a depistat și anumite lacune deontologice ce țin de prezentarea în subiectele  jurnalistice a supraviețuitoarelor violenței și a copiilor aflați în situații cu conotație negativă. În acest sens, experta media Natalia Porubin vine cu recomandări pentru a proteja demnitatea umană a protagoniștilor: „Vom evita să etichetăm eroii și să descriem maniera în care aceștia au fost expuși violenței. Nu vom oferi detalii șocante, pentru a proteja identitatea personajelor și pentru a nu-i expune public riscului de a fi discriminați în comunitate”.

În context, Diana Țeberneac, reprezentantă a Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), a menționat că subiectele care au în prim-plan copiii aflați în situații vulnerabile trebuie să fie tratate de jurnaliști cu atenție sporită: „Este important ca jurnaliștii să țină cont de faptul că un articol nu ar trebui să aibă drept scop să provoace senzație și să se gândească întâi de toate la eroii acestuia, mai ales dacă aceștia sunt copii”. Reprezentanta CNPAC recomandă jurnaliștilor să nu pună accent pe istoria dureroasă a unui copil aflat în situații de risc, dar să abordeze o problemă socială în ansamblu și să fie atenți când intervievează copiii, deoarece, ulterior, aceștia ar putea fi ținta unor situații de bullying, tachinări și etichete din partea semenilor.

Experții și participanții la eveniment au concluzionat că atunci când jurnaliștii se confruntă cu dileme etice, aceștia ar trebui să revină de fiecare dată la prevederile Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, care oferă răspunsuri și recomandări pentru abordarea echilibrată și profesionistă a subiectelor sensibile.

De menționat că redacțiile monitorizate în anul 2023 au fost Ziarul de Gardă, Observatorul de Nord, SP Bălți, Agora.md, NewsMaker.md, Diez.md, Tuk.md, Unimedia.info, Ziuadeazi.md, TV GRT, TV 8, Moldova 1, Jurnal TV, Pro TV și Radio Moldova.

Cea de-a treia etapă de monitorizare va continua în anul 2024, iar lista va fi completată cu alte 5 redacții.

Raport de monitorizare nr. 2 (RO)

Evenimentul a fost organizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Cetățeni Activi, Comunități Prospere, Faza II", componenta „Jurnaliștii pentru diversitate și incluziune: responsabilitate și angajament", finanțat din resursele acordate de Guvernul Elveției și Suedia.