Metodologia de analiză, elaborată de Fundația „Justiție pentru Jurnaliști”, include trei tipuri principale de atacuri împotriva lucrătorilor media (care sunt divizate, la rândul lor, în subcategorii):

• Atacuri fizice și amenințări la viață, libertate și sănătate.

• Atacuri și amenințări de natură non-fizică și/sau în spațiul virtual.

• Atacuri prin utilizarea mecanismelor legale și/sau economice.

În ce privește situația din Republica Moldova, autorii raportului constată următoarele:

• Timp de trei ani, au fost înregistrate cel puțin 159 de atacuri și amenințări directe, fizice și non-fizice, numărul de atacuri dublându-se timp de trei ani (33 de cazuri în 2017; 64 de cazuri în 2018 și 62 de cazuri în 2019).

• Există o corelație directă între evenimentele politice și protestele desfășurate în țară și numărul de atacuri/amenințări împotriva colaboratorilor media. Astfel, momentele de vârf ale crizelor politice din ultimii ani - august 2018 (în special 26 august 2018) și iunie 2019 (în special 8 și 9 iunie 2019) - au fost cele mai periculoase pentru activitatea jurnaliștilor din Moldova.

• Cele mai frecvente forme de intimidare și hărțuire a colaboratorilor mass-media din Moldova au fost atacurile și amenințările de natură non-fizică și/sau în spațiul virtual.

• Numărul de atacuri fizice și/sau amenințări la viața, libertatea și sănătatea jurnaliștilor a crescut de patru ori: de la 4 cazuri în 2017 la 16 cazuri în 2019 (inclusiv 12 cazuri în perioada 8-9 iunie 2019, în timpul crizei politice din țară).

• Cele mai frecvente metode de atacuri/amenințări non-fizice au fost obstrucționarea ilegală a activităților jurnalistice; discreditarea, răspândirea calomniei împotriva mass-media și a angajaților acestora, inclusiv în spațiul virtual; supraveghere pentru intimidare, interceptare ilegală a convorbirilor etc.

• Principala sursă a atacurilor/amenințărilor împotriva colaboratorilor mass-media au fost reprezentanții autorităților. Astfel, în 60% din cazuri, atacurile și amenințările împotriva angajaților mass-media au venit de la oficiali guvernamentali și/sau locali/regionali, ofițeri de poliție, agenți de securitate sau companii private de pază, angajate de autorități/oficiali, care au împiedicat jurnaliștii să-și îndeplinească îndatoririle profesionale, în unele cazuri recurgând la violență. În 10% din cazuri, nu a fost posibil să se stabilească exact autorul amenințării, însă există dovezi că unele din aceste atacuri au avut loc la comanda politicienilor sau oficialilor.

• Pentru a intimida jurnaliștii și redacțiile indezirabile, în spațiul virtual au loc campanii de discreditare, colaboratorii media sunt intimidați, amenințați cu violența împotriva lor și a membrilor familiilor lor, sunt clonate paginile web și profilurile în rețelele sociale etc. În anul 2018 au avut loc numeroase campanii coordonate de discreditare și intimidare împotriva jurnaliștilor influenți. De cele mai multe ori, atacurile și amenințările au fost inițiate de politicieni care nu erau mulțumiți de materialele jurnalistice ale acestor jurnaliști și activitatea lor civică.

• Au fost înregistrate și cel puțin 21 de cazuri (13% din total), când instituțiile mass-media au fost atacate prin utilizarea unor mecanisme legale și/sau economice.

• În perioada 2017-2019, cele mai multe atacuri au fost înregistrate împotriva săptămânalului Ziarul de Gardă (29 de cazuri), posturilor de televiziune Jurnal TV (19 cazuri) și TV8 (18 cazuri).

De menționat că unele atacuri și amenințări nu sunt făcute publice și nu sunt reflectate în mass-media, deoarece mulți jurnaliști consideră că atacurile în spațiul virtual și amenințările non-fizice sunt o parte inevitabilă a activității lor profesionale și, prin urmare, nu le raportează.

Pe pagina web a Fundației Justiție pentru Jurnaliști este în curs de actualizare Harta riscurilor media în limbile engleză și rusă.

Versiunea în limba rusă a raportului poate fi descărcată AICI

Versiunea în limba engleză a raportului poate fi descărcată AICI