înapoi

Experții solicită autorităților schimbarea abordării în ce privește asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în instanțele de judecată

15 Decembrie 2021

Captură Zoom.us


Programul național privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022 nu delimitează clar responsabilitățile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) și ale instanțelor de judecată privind accesibilizarea sediilor judecătorești. Experții recomandă autorităților să includă atribuții concrete, dar și să asigure finanțarea lucrărilor de dotare a judecătoriilor cu rampe de acces și alte condiții pentru accesul la justiție a persoanelor cu diferite forme de dizabilitate. La 14 decembrie a.c., API și Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD) au desfășurat masa rotunda “Cum asigurăm accesul persoanelor cu dizabilități în instanțele de judecată”, iar participanții au discutat despre problemele existente și măsurile ce se impun în acest scop.

La începutul mesei rotunde, Elena Stajila, directoare de program la CDPD, a prezentat unele date ale evaluării clădirilor instanțelor de judecată din țară. Astfel, 52% din cele 25 de edificii evaluate sunt inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. „Cu părere de rău, nici una din cele 25 de instanțe nu este accesibilă pentru persoanele cu dizabilități de vedere, iar situația persoanelor cu dizabilități de auz și psihosociale e și mai gravă. Doar 16% din clădiri dispun de indicatori și pictograme de orientare vizuală”, a spus experta. În ultimul an, nouă clădiri au devenit mai accesibile persoanelor cu dizabilități, inclusiv datorită suportului oferit de CDPD. Rezultatele unui sondaj arată că 55% dintre conducătorii instanțelor de judecată invocă insuficiența financiară ca motiv principal pentru neadaptarea clădirilor la necesitățile persoanelor cu dizabilități, 14% consideră astfel de măsuri inoportune, deoarece se vor construi sedii noi, iar 31% invocă starea avariată a clădirilor, lipsa specialiștilor care ar efectua lucrările corespunzător, imposibilitatea tehnică etc. „Acțiunile planificate de Guvern nu au acoperire financiară suficientă, iar unele formulări ambigue de felul „în limita mijloacelor financiare alocate” afectează previzibilitatea și sustenabilitatea finanțării. În plus, raportarea la aceeași linie de buget a cheltuielilor pentru asigurarea accesului în instanțe și a celor pentru reparații capitale/curente creează condiții pentru ca managerii instanțelor judecătorești să acorde prioritate lucrărilor de reparație în defavoarea lucrărilor de accesibilizare”, a subliniat E. Stajila.

 

La construcția clădirilor noi pentru instanțele de judecată deseori nu se ține cont de necesitatea asigurării accesului persoanelor cu dizabilități, a menționat Ion Cibotarică, director de program la CDPD: „Am analizat planul de construcție pentru sediul nou al Judecătoriei Edineț și am constatat că nu sunt respectate atât reglementările tehnice, cât și principiile designului universal, care trebuie să ia în calcul cerințele și necesitățile diferitor categorii de persoane cu dizabilități, dar și a altor persoane cu mobilitate redusă: copiii mici, inclusiv în cărucioare, bătrânii, femeile însărcinate, care doar în Chișinău constituie 20% din numărul total al populației. Aici lipsesc lucrurile elementare: rampele de acces, grupurile sanitare, alte nevoi specifice. Calculele arată că este de cel puțin trei ori mai costisitor să refaci o clădire deja construită decât să aloci bani din start pentru aceste necesități”.

 

Petru Vîrlan, directorul adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, a recunoscut existența unor probleme în acest domeniu, manifestând deschiderea pentru consultări cu experții pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități în instanțe. Cu referire la planificarea sediului judecătoriei de la Edineț, directorul adjunct AAIJ a spus că nu cunoaște de ce nu s-a ținut cont de necesitățile persoanelor cu dizabilități în acest caz: „Împreună cu colegii vom analiza situația și cauzele de ce nu s-a omis acest aspect. Suntem deschiși pentru colaborarea cu experții CDPD, pe care îi vom implica atunci când vom examina aceste probleme. Deoarece suntem în întârziere cu realizarea planului aprobat de Parlament privind construcția clădirilor noi, vom solicita revizuirea termenelor de executare și vom acționa operativ”.

 

Ștefănița  Rotaru, consultant principal în cadrul Direcției politici bugetare sectoriale la Ministerul Finanțelor, a explicat care sunt atribuțiile ministerului privind alocarea banilor pentru adaptarea clădirilor vechi la necesitățile persoanelor cu dizabilități. În ce privește propunerea de a planifica și raporta separat cheltuielile pentru accesibilizarea instanțelor de judecată, ea a spus că acest lucru este dificil, însă ministerul este dispus să examineze această și alte probleme ce țin de finanțare, îndemnând organizațiile neguvernamentale să transmită solicitări oficiale.

 

În cadrul mesei rotunde, și-au mai expus opiniile la tema asigurării accesului persoanelor cu dizabilități în instanțele de judecată și Ion Talpa, președintele interimar la Curtea de Apel Bălți, Ion Botezatu, președintele interimar la Judecătoria Comrat, Dumitru Agachi, șeful secretariatului la Curtea Supremă de Justiție, Ina Breazu, șef adjunct al secretariatului la Judecătoria Chișinău, Eduard Puiu, șeful interimar al secretariatului Judecătoriei Bălți.

 

Înregistrarea integrală a mesei rotunde este disponibilă AICI.

 

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Campaniei Naționale pentru o Justiție Sănătoasă, realizată de mai multe organizații neguvernamentale din R. Moldova.