Jurnalismul este printre profesiile cu un grad înalt de risc de epuizare profesională, deoarece angajații instituțiilor media comunică intens cu oamenii, se expun la evenimente și/sau istorii traumatizante și manifestă frecvent emoții contrare celor pe care le simt, spune psihologa Doina Ipatii, care are experiență anterioară și în jurnalism. La discuțiile din redacții, ea le-a vorbit participanților despre principalele semne fizice, emoționale și comportamentale ale fenomenului de burnout (epuizarea profesională), cele trei semne esențiale ale acestei stări (epuizare emoțională, cinism și realizare personală scăzută), congruența dintre persoană și domeniul muncii sale.

A fost analizat nivelul de epuizare emoțională în fiecare redacție, iar în funcție de rezultatele au fost prezentate soluții și recomandări concrete. Printre cele mai stringente probleme care ar putea duce la epuizarea profesională, sunt dezechilibrul dintre resursele personale și exigențele în muncă, salariile percepute ca prea mici, lipsa zilelor libere din cauza volumului mare de muncă, lipsa feedback-ului pozitiv, traumele cumulative (contacte frecvente cu evenimente, istorii traumatizante), în unele redacții – lipsa comunicării organizaționale calitative, lipsa unor activități personale plăcute care ar putea suplini deficitul de energie.

Jurnaliștii au făcut exerciții de relaxare progresivă pentru reducerea tensiunii musculare, de respirație pentru relaxare, de imaginație pentru acumularea resurselor emoționale. De asemenea, au schițat în echipe strategii personale pentru a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe ce depăşesc resursele personale, dar și idei de îmbunătățire a condițiilor la locul de muncă, astfel încât să fie redus riscul arderii profesionale.

Olga Bulat, redactoră-șefă adjunctă la Ziarul de Gardă consideră important faptul că psihologa a fost din domeniul jurnalistic și cunoaște din propria experiență ce presupune această meserie și cât de solicitantă poate fi: „Evaluarea per general a echipei ne-a ajutat să înțelegem care este starea de spirit a ZdG, ca să putem lua măsuri la timp și să evităm burnout-ul, păstrând, astfel, echipa intactă”.

Adrian Beldiman, redactor-șef Redacția Muzică Radio Moldova este de părerea că nivelul ridicat de responsabilitate, stresul permanent și neglijarea activităților de relaxare sunt factorii de bază care cauzează surmenajul la locul de muncă: „Munca nicidecum nu trebuie să acapereze sau să influențeze radical toate componentele vieții. Este important să le facem pe toate fără exces de zel, să păstrăm un echilibru între viața profesională și cea privată, deoarece când se instalează primele simptome ale burnout-ului, randamentul la locul de muncă scade vertiginos și atunci, în mod sigur, nimeni nu are de câștigat”.

De aceeași părere este și Cătălina Grițco, reportera portalului Agora.md: „Datorită aceste consultații, am înțeles cât de important este să-ți exprimi emoțiile și să verbalizezi ce simți, dar și să acorzi timp activităților care te „restartează”.

Mulți dintre jurnaliști recunosc că au fost sceptici în privința unei astfel de instruiri, dar într-un final ea s-a dovedit a fi benefică. Elena Cobăsneanu, directoare Observatorul de Nord, a accentuat că la această consultație a reușit să-și analizeze starea emoțională din această perioadă și a găsit motivele pentru care se simte așa. „Nu avem alte ocazii să analizăm relațiile interpersonale în echipă, dar vizita psihologei ne-a permis să ne analizăm greșelile și să ne bucurăm de lucrurile pe care le-am făcut intuitiv bine”, a mai spus directoarea OdN. Iar reportera portalului eSP.md, Ilona Gomeniuc, a spus că până acum colegii ei au participat la diverse instruiri pe alte teme, dar nimeni nu a fost atât de sceptic ca în cazul instruirii cu un psiholog. „Surprinzător, dar acesta s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune instruiri de echipă, pentru că am fost implicați la maximum toți. Energia a fost una pozitivă, deși subiectele abordate și confesiunile, pe alocuri, au fost foarte profunde”, spune Ilona.

Prin această activitate, API și-a propus să încurajeze colaboratorii din media să vorbească despre fricile, problemele, îngrijorările pe care le au și să apeleze la specialiști dacă semnalează epuizare profesională. În perioada următoare, API planifică alte activități în acest domeniu.

Activitatea a avut loc în cadrul programul internațional „Sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru jurnaliști”, implementat de FOJO Media Institute cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe din Suedia.