Activiștii și reprezentanții societății civile din orașul Rezina nu sunt mulțumiți de felul cum funcționează mecanismele de conlucrare și de consultare a opinie publice în diverse probleme importante pentru comunitate. Ei solicită de la autoritățile publice locale (APL) reguli mai clare de colaborare și o implicare mai activă a ONG-urilor locale în examinarea proiectelor de decizii importante pentru cetățeni, la fel să fie acceptați în grupul de lucru privind achizițiile publice. Aceste și alte recomandări se conțin și în Raportul de monitorizare privind transparența APL Rezina, rezultatele căruia au fost prezentate de Asociația Presei Independente (API) în cadrul unei dezbateri, care a avut loc la sfârșitul lunii iulie.

Experții constată o serie de probleme în activitatea autorităților locale din municipiul Hîncești, în mod special la capitolul transparență decizională. Lacune serioase sunt la asigurarea transparenței în procesul de achiziții, dar și în ceea ce privește consultarea cetățenilor în problemele stringente ale comunității. La 9 iulie 2021, API a prezentat rezultatele raportului de monitorizare privind transparența APL Hîncești în cadrul unei dezbateri la care au participat peste 40 de persoane.

Reprezentanții Primăriei și ai Consiliul orășenesc Căușeni s-au arătat surprinși și un pic nedumeriți de rezultatele raportului de monitorizare privind transparența autorităților locale, prezentat public de API la 30 iunie a.c. Chiar dacă experții API au scos în evidență o serie de probleme și lacune în activitatea aleșilor locali, aceștia sunt de părere că nu există temei de îngrijorare. Unii activiști civici locali îi contrazic și vin cu exemple care arată anumite probleme în asigurarea transparenței și interacțiunii autorităților cu cetățenii.

Autoritățile locale din orașul Basarabeasca nu asigură pe deplin transparența utilizării banilor publici, a procesului de adoptare a deciziilor, gestionării proprietății comunitare și achizițiilor publice. Astfel, potrivit unor evaluări independente, Primăria Basarabeasca a înregistrat doar 9% din 100% la capitolul transparenței, ocupând poziția 47 din 60 cele mai mari localități din țară, iar transparența scăzută are un impact negativ asupra locuitorilor, organizațiilor societății civile și mediului de afaceri. Acestea sunt câteva din constatările unui raport de monitorizare a APL Basarabeasca, elaborat de experții API și prezentat în cadrul unei dezbateri la 21 iunie a.c. Autoarele raportului au formulat mai multe recomandări pentru facilitarea accesului comunității locale la informațiile de interes public.

Primăria orașului Dondușeni a înregistrat anumite progrese la capitolul transparență decizională, bugetară și în procesul de achiziții publice, însă există mai multe deficiențe care urmează să fie înlăturate. Aceste și alte constatări se conțin în Raportul privind asigurarea transparenței Autorităților Publice Locale (APL) din orașul Dondușeni, elaborat și prezentat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul unei mese rotunde care s-a desfășurat la 9 iunie 2021 în sediul Primăriei Dondușeni. Autorii raportului au prezentat și o serie de recomandări pentru îmbunătățirea activității APL.

Despre riscurile și amenințările asupra securității naționale în contextul escaladării conflictelor regionale s-a discutat la cel de-al treilea club de presă din cadrul programului JAS „Jurnalism în domeniul apărării și securității”, la care au participat circa 50 de jurnaliști, experți și activiști civici interesați de această tematică. Evenimentul s-a desfășurat pe 13 mai 2021 în regim online și a fost organizat de Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO).

Nu este un secret pentru nimeni că business mass-media tradițional: editarea ziarelor și revistelor, radiodifuziunea sau televiziunea, fără prezența și în mediul online, nu mai este atât de popular și profitabil. O parte importantă a publicului a migrat pe Internet, iar odată cu el și furnizorii de publicitate. Despre procesul de adaptare a conținutului media tradițional la cel online modern s-a discutat la evenimentul „Tranziția de la afacerea tradițională la cea digitală”, desfășurat de Asociația Presei Independente (API) și FOJO Media Institute din Suedia, în cadrul Școlii de management și publicitate pentru media regională din Moldova, la 23 februarie 2021.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2020, multe portaluri online au arătat un angajament politic clar, fiind agenți electorali ai unor candidați și candidate, pe care i-au promovat și favorizat, iar pe oponenții îi neglijează sau îi discreditează. După analiza conținutului editorial a 12 portaluri de știri[1] în ultima campanie electorală, Asociația Presei Independente (API) a constatat că Igor Dodon a fost de departe candidatul la funcția de președinte citat cel mai des în calitate de sursă a materialelor din presa online, la polul opus situându-se candidatul Tudor Deliu. Același candidat Dodon a fost cel mai des plasat într-un context pozitiv care l-a favorizat, iar candidata Maia Sandu a fost cel mai des plasată într-un context negativ care a defavorizat-o, dar și ținta unor campanii de denigrare, bazate pe falsuri și speculații. Sursele citate în presa online au fost puternic dezechilibrate din perspectiva de gen, în defavoarea femeilor. Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului final de monitorizare, prezentat de API la dezbaterea „Presa online în alegeri: reflecții post-electorale” care a avut loc la 26 ianuarie 2021.

Despre campaniile de dezinformare în perioadele electorale, reziliența cetățenilor la dezinformări și impactul acestora asupra securității naționale s-a discutat la cel de al doilea club de presă din cadrul programului JAS „Jurnalism în domeniul apărării și securității”. Evenimentul online a fost organizat pe 11 decembrie 2020 de Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO).

În cadrul unor dezbateri online care au avut loc pe 2 decembrie, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de media au analizat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale, înregistrat la 23 noiembrie 2020 de deputații PSRM Vasile Bolea, Bogdat Țîrdea și Adrian Lebedinschi. Proiectul prevede, între altele, diminuarea volumului de produs audiovizual local obligatoriu, a cotei de programe în limba română, dar și excluderea obligației ca programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare să provină în proporţie de cel puţin 50% din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din statele terţe participante la Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră. Totodată, proiectul prevede că instanța de judecată poate obliga jurnaliștii să dezvăluie sursele de informație „în cazul când acest lucru devine necesar pentru apărarea securității naționale sau a ordinii publice”. Proiectul de lege a fost criticate de experții media, care îl consideră periculos pentru domeniul mediatic. Pe 3 decembrie, însă, deputații PSRM și ai Partidului Șor l-au votat în prima lectură.

Fie că este vorba de dezvoltarea regională, proiecte de infrastructură realizate în diverse localități din R. Moldova sau informarea publicului despre tarifele pentru apă și evacuarea deșeurilor, cetățenii trebuie să le cunoască din prima sursă. Astfel, jurnaliștii trebuie să apeleze la specialiști care să explice pe înțelesul tuturor despre ce este vorba. Pentru stabilirea unor relații de comunicare eficiente dintre mass-media și agențiile de dezvoltare regională (ADR), Asociația Presei Independente (API) a organizat, la 20 noiembrie 2020, două consultații online.

30 de jurnaliști, experți media, juriști, mai mulți deputați în Parlament, reprezentanți ai unor instituții și autorități publice, alte persoane interesate au participat la prezentarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea prevederilor Codului electoral care vizează reflectarea alegerilor în mass-media. Evenimentul a avut loc în regim on-line și a fost organizat de Asociația Presei Independente (API) marți, 9 iunie 2020.