Organizațiile neguvernamentale de media își exprimă regretul în legătură cu decizia de a restricționa accesul mass-mediei la ședința instanței de judecată privind validare a mandatului de primar al capitalei, care a avut loc marți, 19 iunie 2018.

Organizațiile neguvernamentale de media își exprimă îngrijorarea în legătură cu îngrădirea accesului unor jurnaliști de la portalurile GagauzMedia.md și Nokta.md din Comrat pe teritoriul unei fabrici a companiei japoneze Fujikura, unde miercuri, 30 mai, s-au aflat în vizită de lucru ministrul Economiei, Chiril Gaburici, ambasadorul Japoniei în Moldova, Masanobu Yoshii, și conducători ai autonomiei găgăuze.

Organizaţiile neguvernamentale din domeniul mass-media semnalează un caz ieşit din comun care a avut loc joi, 10 mai 2018, în oraşul Rezina. La indicaţia secţiei poliţiei economice a Inspectoratului de poliţie Rezina, a fost sechestrat tirajul săptămânalului regional independent „Cuvântul” care era transportat de la tipografie la centrul de poştă din Rezina.

Regretăm tonul inadecvat al declarațiilor domnului Andrian Candu și acuzațiile pe care le aduce presei libere și societății civile, în momentul în care acest segment al societății are nevoie de susținere și încurajare din partea guvernanților autohtoni. În opinia noastră, încercările de a diminua rolul presei libere și al organizațiilor neguvernamentale într-o societate care face abia primii pași pe calea democrației nu se încadrează în discursul proeuropean al actualei guvernări.

Pe parcursul anului 2017, mass-media din Republica Moldova a fost afectată de aceleași probleme ca în anii trecuți: pluralism fără diversitate, concentrarea proprietății mass-mediei, lipsa de transparență a beneficiarilor reali, o piață de publicitate insuficient dezvoltată și cu semne de acaparare, acces tot mai dificil la informațiile de interes public, ingerința politicului în activitățile editoriale ale anumitor instituții de presă.

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media își exprimă îngrijorarea în legătură cu tentativa Partidului Popular European din Moldova (PPEM) de a face presiuni pe unele instituții media și de a le oferi ”lecții de jurnalism”.

Condamnăm acțiunile violente la adresa jurnaliștilor aflați în exercițiul funcțiunii.  Precizăm, de asemenea, că Legea cu privire la libertatea de exprimare stipulează, în articolul 4, că mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice.

Mai multe organizații neguvernamentale au elaborat un document ce prezintă acțiunile de discreditare și denigrare la adresa OSC-urilor din partea persoanelor publice, funcționarilor publici, bloggerilor și mass-media afiliate, ce au avut loc în perioada septembrie 2016 – decembrie 2017.

Organizațiile de media sunt îngrijorate de intimidările și amenințările la care s-au dedat coordonatorii Fundației de caritate ”Sfântul Gheorghe” și a platformei de crowdfunding Caritate.md, la adresa jurnalistei RISE Moldova Liuba Șevciuc.

Organizațiile semnatare își exprimă îngrijorarea în legătură cu semnalele privind existența unei înțelegeri de cartel pe piața publicității mass-media, care ar distorsiona și mai mult piața audiovizuală din Republica Moldova, marcată de numeroase nereguli și disfuncționalități. Recent, patru posturi de televiziune au depus o plângere la Consiliul Concurenței, în care solicită investigarea unor bănuieli rezonabile că două agenții de publicitate „au implementat practici anticoncurențiale prin acord orizontal, în rezultatul cărora a fost restrânsă concurența pe piața publicității”.

Organizațiile neguvernamentale de media își exprimă îngrijorarea față de interdicțiile de intrare în Republica Moldova pentru doi jurnaliști străini, pe care Poliția de Frontieră le-a aplicat recent. Astfel de limitări de circulație contravin normelor democratice și afectează negativ fluxul liber de informații.

Organizațiile de media din R. Moldova își exprimă îngrijorarea față de refuzul Întreprinderii de Stat Editura „Universul” de a tipări ediţia curentă a revistei „Acasă”. Argumentul administratorului editurii, precum că acest lucru s-ar datora unor circumstanțe tehnice, sau unor datorii pe care publicația le-ar avea față de acest agent economic sunt neconvingătoare, întrucât în astfel de situații, între beneficiar și prestator pot fi identificate soluții care să nu pericliteze apariția la timp a publicației. Din spusele editorului revistei „Acasă”, la data de 26 decembrie 2017, redacţia a achitat integral toate datoriile, însă administraţia refuză să tipărească ediţia curentă a revistei. 

Organizațiile semnatare invită respectuos autorul sondajelor să reconsidere metodologia acestora și modul de formulare a întrebărilor, astfel încât să fie exclusă orice aparență de manipulare. Semnatarii solicită Partidului Democrat din Moldova să aplice angajamentele declarate față de respectarea libertății de asociere și să înceteze orice acțiuni de subminare a activității organizațiilor societății civile în Republica Moldova.

Organizațiile de media sunt îngrijorate de amenințările și intimidările din partea unui fost lucrător al Inspectoratului de Poliție Soroca la adresa jurnalistului Vadim Șterbate. Astfel, în urma publicării de către jurnalist a unor fotografii despre parcările ilegale în orașul Soroca, în ziarul regional „Observatorul de Nord”, un fost polițist a comentat pe o rețea de socializare: „N-ai fost trăsnit la timp și acum îți ieși din minți”.  

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă abuzurile persoanelor care au împiedicat două jurnaliste de la Ziarul de Gardă (ZdG) să filmeze în spațiul public din zona în care este amplasată clădirea Global Business Center (GBC), despre care se cunoaște că aparține liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media constată, în ultimul timp, atitudinea vădit ostilă și intolerantă a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) față de orice opinie critică referitoare la activitatea sa. Astfel, în ultimul comunicat de presă publicat pe site-ul instituției, CCA încearcă să intimideze semnatarii unei declarații vizând decizia de amânare a cesiunii licenței de emisie pentru postul de televiziune TV8.

Organizațiile neguvernamentale de media și membrii Consiliului de Observatori ai postului de televiziune TV8, prima televiziune din Moldova care, din proprie inițiativă, propune și acceptă să fie monitorizată în permanență de către reprezentanți ai societății civile și care, la necesitate, să intervină cu recomandări de îmbunătățire a conținutului oferit publicului, își exprimă îngrijorarea față de tergiversarea vădit intenționată de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a cesionării licenței de emisie a TV 8 către organizația neguvernamentală "Media Alternativa".

Misiunea API a fost şi rămâne de a contribui la dezvoltarea presei independente în Republica Moldova.

ONG-urile de media sunt îngrijorate de comportamentul neadecvat al unor angajați ai instituțiilor publice, care, sub diferite pretexte, îngrădesc accesul la informație a jurnaliștilor și recurg la acțiuni de intimidare a acestora.

Organizațiile neguvernamentale de media își exprimă îngrijorarea în legătură cu interdicțiile stabilite de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) față de echipa PRIME TV, care nu a fost admisă la lucrările Congresului al II-lea al formațiunii politice, pe motiv că postul nu va fi imparțial în reflectarea acestui eveniment și că nu și-ar fi perfectat la timp acreditarea.

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă acțiunile de îngrădire a accesului la informație și restricțiile impuse unor jurnaliști considerați indezirabili de către Președinția Republicii Moldova. Cerem asigurarea nediscriminatorie a accesului reprezentanților mass-media la evenimentele organizate de Președinție și la informația de interes public care trebuie să fie furnizată de această instituție în condițiile legii cu privire la accesul la informație.

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă cazurile tot mai frecvente de impunere a unor restricții de către autoritățile statului în ceea ce privește accesul presei la evenimentele de interes public.

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu atitudinea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) față de jurnalista de investigaţie Mariana Raţă care a fost admonestată public la şedinţa CSM.

Legislația Republicii Moldova cu privire la organizațiile necomerciale este depășită și nu asigură o protecție suficientă a acestora împotriva abuzurilor. În primăvara anului 2016, ministrul Justiției, dl Vladimir CEBOTARI, a fost de acord cu propunerea câtorva organizații ale societății civile de a îmbunătăți legislația cu privire la organizațiile necomerciale și a creat un grup de lucru în acest sens, compus din reprezentanți ai organizațiilor necomerciale și ai Ministerului Justiției.

Organizațiile neguvernamentale de media califică drept inadmisibile acțiunile de agresare a fotoreporterei Jurnal de Chișinău de către proprietarul unui magazin de la Ciocana, după ce a fotografiat un produs.

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă agresarea jurnaliștilor și îngrădirea dreptului la informație al acestora, precum și încercările unor demnitari de a-i intimida pe reprezentații presei, atunci când încearcă să investigheze subiecte legate de corupție, abuzuri de funcție și alte teme de interes public.

Organizațiile de media își exprimă regretul față de lipsa de obiectivitate a postului Publika TV în cazul declarației directorului Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, cu privire la comportamentul manifestanților față de echipa Publika TV în timpul protestului de duminică, 11 iunie 2017,  pe care i-au solicitat-o jurnaliștii Canal 2. Constatăm, pe această cale, că postul Publika TV a interpretat declarațiile directorului API, inserând o concluzie manipulatoare în titlul știrii respective: „Directorul API, Petru Macovei, justifică agresiunile manifestanţilor faţă de echipa Publika TV”.

ONG-urile de media sunt îngrijorate de incidentele tot mai frecvente care au loc între protestatari și reprezentanții mass-media. Astfel, potrivit unor materiale video publicate de posturile care aparțin sau au aparținut până nu demult politicianului Vlad Plahotniuc, o echipă de la Publika TV a fost agresată duminică, 11 iunie, 2017, la protestul din Piața Marii Adunări Naționale.  În timp ce jurnaliştii filmau evenimentul din piață, manifestanţii împotriva schimbării sistemului de vot au scandat „Rușine!”, „Publika la gunoi!”,  "Mincinoşilor", iar o persoană în etate a lovit peste camera de luat vederi a operatorului.

Susținerea instituțiilor democratice și expunerea opiniilor pe subiecte ce țin de sistemul electoral nu constituie afiliere politică. Invităm reprezentanții autorităților publice, partidelor politice și instituțiilor mass-media să se abțină de la atacurile asupra organizațiilor societății civile care sunt active, independente și au opinii critice cu privire la inițiativele autorităților. Solicităm revenirea la un dialog deschis cu toate organizațiile societății civile în vederea promovării statului de drept și a reformelor cu adevărat necesare în societate.

Suntem consternaţi de acțiunile întreprinse astăzi de deputații fracțiunilor parlamentare PD, PSRM și PPEM. Aceasta a susținut includerea în agenda suplimentară a ședinței Parlamentului de astăzi a două proiecte, ce introduc modificări cruciale în sistemul electoral. Astfel, pe agenda şedinţei Parlamentului au fost introduse pentru a fi votate în lectura întâi proiectul de lege nr. 60/2017, promovat de Partidului Democrat, și proiectul nr. 123/2017, promovat de Partidul Socialiștilor. Proiectul nr. 60 propune alegerea celor 101 deputaţi în circumscripții uninominale (sistemul uninominal), iar proiectul nr. 123 prevede introducerea sistemului mixt (50% pe liste de partid şi 50% potrivit sistemului uninominal). Ambele proiecte de lege au fost votate în prima lectură și s-a declarat comasarea acestora, proiectul PSRM privind sistemul mixt fiind luat drept bază.

Organizațiile de media sunt îngrijorate de declarațiile jurnalistului Vladimir Soloviov, făcute în editorialul său „Cum sunt supravegheați jurnaliștii în Moldova”, publicat miercuri, 5 aprilie,  pe portalul de expresie rusă Newsmaker.md, al cărui redactor-șef este. Soloviov susține că ar fi fost urmărit de o mașină necunoscută, mai mult timp, atunci când stătea la cafenea sau când se deplasa cu transportul public și consideră că această urmărire are legătură directă cu activitatea sa de jurnalist.

La 2 februarie 2017, 18 organizații non-guvernamentale au solicitat Preşedintelui Parlamentului crearea unui grup de lucru pentru modificarea cadrului legal conform adreselor Curții Constituționale și recomandărilor misiunilor de observare a alegerilor. Grupul de lucru nu a fost creat nici până azi, în schimb a fost înregistrat un proiect de lege care bulversează sistemul electoral dar nu răspunde în mod adecvat la nicio problemă reală (proiectul de lege nr. 60, care prevede schimbarea modului de alegere a deputaţilor în Parlament și anume propune alegerea celor 101 deputaţi în circumscripții uninominale şi nu în baza listelor de partid, cum este la moment).

Organizațiile de media sunt îngrijorate de reținerea, de către organele de drept din Ciadâr-Lunga, duminică, 26 martie, a unei echipe de jurnaliști de la portalul de știri Gagauzinfo.md, în timp ce aceasta se afla la o acțiune de protest a șoferilor din localitate.

Semnatarii, membri ai Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic (Platforma), constată cu îngrijorare unele tendinţe nefaste de deteriorare a mediului de activitate al societăţii civile şi a respectării principiilor de bază ale statului de drept în Republica Moldova. În particular, observăm semnele unor acțiuni sistematice de dezbinare şi discreditare a organizaţiilor societăţii civile, inclusiv prin contrapunerea acestora unor organizaţii quasi-neguvernamentale. De asemenea, s-au înteţit cazurile de intimidare a presei independente din partea unor autorităţi publice.

„Ziarul de Gardă” a publicat marți, 21 februarie, o declarație în care afirmă că o pagină web falsă utilizează numele publicației, furând conținut mediatic. „Verificările redacției au confirmat faptul că acest site este într-adevăr o fantomă electronică, care face uz de numele „Ziarul de Gardă” și distribuie informații scrise de autori anonimi sau furate de pe alte pagini web, cauzând prejudicii consumatorilor de presă online”, se menționează în declarație.

Subsemnații, participanți la dezbaterea publică „Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor şi limitarea accesului la informaţie” din 13 februarie 2017, constatăm cu îngrijorare tendința mai multor autorități publice de interpretare abuzivă a prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal prin refuzuri nejustificate de a oferi informații de interes public solicitanților, în special jurnaliștilor.