en
Versiunea veche a site-ului
consiliul de presa

API este semnatară a Codului Deontologic al jurnalistului din R. Moldova.

API este membru al Asociației Mondiale a Ziarelor și a Producătorilor de Știri

(World Association of Newspapers and News Publishers - WAN/IFRA)

RĂSPUNS CONSILIULUI AUDIOVIZUALULUI LA O SOLICITARE PUBLICĂ

În ședința publică din 25 august curent, a Consiliului Audiovizualului (CA), președintele acestuia, Dragoș Vicol, constata că în ultima perioadă la unele posturi de televiziune s-a întețit inserarea unor reportaje cu o pregnantă tentă publicitară și partinică, în care sunt prezentate diverse acțiuni ale unor lideri politici, cum ar fi: iluminare stradală, reparare a drumurilor, construcția de apeducte etc. Președintele CA califica fenomenul în cauză drept mostră crasă de propagandă internă, nociv și deosebit de periculos.

În aceeași ședință publică Dragoș Vicol solicita atât membrilor CA, cât și unor reprezentanți ai societății civile, să vină cu expertiză și recomandări ce ar viza poziționarea autorității audiovizuale în astfel de situație. Membri ai două ONG-uri de media, Asociația Presei Electronice (APEL) și Asociația Presei  Independente (API), reacționează la solicitare cu un răspuns în adresa CA. 

 

Răspuns Consiliului Audiovizualului la o solicitare publică

 

Consiliului Audiovizualului,

Domnului Dragoș Vicol

 

Stimate Domnule Președinte,

 

la îndemnul Dvs. de a ne expune poziția față de fenomenul, pe care l-ați calificat drept ”mostră crasă de propagandă internă”, comunicăm următoarele:

Observații generale

Fenomenul la care v-ați referit în debutul ședinței publice a CA din 25 august 2020, ne preocupă și ne îngrijorează și pe noi, de multă vreme. Fenomenul nu are o denumire cunoscută și acceptată de toți, de aceea, în sensul prezentului text, noi îl vom denumi, convențional, ”publicitate politică”. Aceasta, sub diferite forme – deschisă, mascată, camuflată, ascunsă, conținând mesaje frumos ambalate, a fost prezentă în spațiul mediatic, inclusiv audiovizual, în permanență, făcându-se sâcâitoare, cu regularitate de invidiat, în ani electorali. Partidele politice fac rând la televiziuni pentru a ne felicita cu orice ocazie – că-i vorba de Revelion sau de sfintele sărbători de Paște. Lideri de partid ne îndeamnă de la ecran ori de pe panouri stradale să ne iubim orașul ori Moldova. Politicieni și fundații de caritate ne povestesc și, uneori ne și arată câte drumuri, biserici, stadioane sau terenuri de joc pentru copii se vor face ori se fac (chiar înainte de prima ninsoare!); în câte localități va fi ori este iluminat stradal etc., etc. Toate – și în perioade extraelectorale. Unele – marcate ca publicitate comercială, altele – livrate ca și conținuturi editoriale, dar în esență, publicitare.

În lume, publicității politice, ca parte a comunicării politice, a marketingului politic și efectelor ei, îi sunt dedicate studii și analize științifice incomparabil mai multe decât agitației electorale. Paradoxal, însă, legiuitorul nostru a fost și este preocupat de reglementări juridice ale agitației și publicității electorale (asemănătoare ca semnificație) în campanii electorale, dar n-a fost și nu este preocupat de publicitatea politică. Noțiunea nu are nici măcar definiție juridică.

Cum e la alții

În Ucraina, de exemplu, prima definiție a publicității politice, încă în 1999, a dat-o organul electoral. O definiție este dată și de legea electorală. În 2002 parlamentul ucrainean a votat în primă lectură un proiect de lege cu privire la publicitatea electorală, dar, pentru că avea prea multe deficiențe de natură să îngrădească drastic libertatea de exprimare, a fost rebutat. 

În România, în sensul Codului de reglementare a conținutului audiovizual, adoptat de CNA, publicitate politică se consideră clipurile publicitare care promovează un partid, un om politic sau un mesaj politic. Publicitatea politică este interzisă în afara campaniei electorale.

O recomandare a CNA - nr. 2 din 16 martie 2004, prevede:

Art. 1. - Radiodifuzorii vor depune diligenţele necesare pentru evitarea transformării publicităţii comerciale în publicitate politică, pozitivă sau negativă.

Art. 2. - Radiodifuzorii vor verifica, anterior difuzării, dacă, prin conţinut, spotul publicitar are sau nu un caracter politic.

Art. 3. - Radiodifuzorii se vor asigura că spoturile publicitare conţin informaţii corecte şi că respectă prezumţia de nevinovăţie, aşa încât difuzarea acestora să nu aducă atingere demnităţii umane.[1]

Legea nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali dispune:

Art. 38

 (4) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.[2]

Prin Decizia CNA nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual unele prevederi au fost concretizate: 

Secţiunea a 9-a

Publicitatea politică

Art. 139.  Publicitatea, pozitivă sau negativă, în legătură cu partide politice, oameni politici, mesaje politice este interzisă, cu excepţia perioadelor de campanie electorală.

Art. 140.

(1) În perioada campaniei electorale, furnizorii de servicii media audiovizuale pot insera publicitate politică numai în calupuri separate şi marcate corespunzător.

(2) Publicitatea politică trebuie să fie asumată în mod explicit, prin prezentare ori conţinut, de către candidaţi sau competitorii electorali. [3]

În Spania legislația electorală definește publicitatea politică și propaganda politică. În perioade electorale publicitatea politică este interzisă în mass-media publică, dar este permisă, contra plată, pe canalele comerciale. Concurenții electorali, în alegeri, au dreptul la timpi de antenă gratuiți pentru propagandă politică. Propaganda politică și publicitatea politică diferă prin faptul că prima urmărește scopul de a-i determina pe alegători să voteze într-un anumit fel și, ca persuasiune, se aseamănă cu publicitatea comercială, pe când scopul celei de-a doua este să disemineze informații despre lideri, partide, programe, idei, proiecte, pentru a-i/a le populariza, a atrage și menține interesul față de ei/ele.

În Armenia, legislația electorală, audiovizuală și actele normative ale CEC, impun asigurarea oferirii timpilor de antenă tuturor concurenților în condiții egale, și prevenirea prevalenței vreunei opinii politice în conținuturile editoriale.

Ca și în Moldova, publicitatea politică în Armenia în afara campaniei electorale nu este reglementată. Totuși, furnizorii de servicii media sunt obligați ca în conținuturile editoriale, atât în alegeri, cât și în afara lor, să respecte așa-zisul principiu al ”egalității proporționale”. Principiul respectiv cere ca volumul de emisie în știri și-n programe audiovizuale politice să fie proporționale activismului candidaților/partidelor și disponibilității acestora de a comunica cu mass-media. Sunt elaborate și mecanisme de determinare a „activismului” și „disponibilității”.

În Rusia, în 2019, a fost elaborat un proiect de lege cu privire la publicitatea politică în care sunt definite juridic noțiuni, precum publicitate politică, agitație, „informare” și în care sunt indicate cerințele pentru publicitatea politică și modurile de distribuire a acesteia, inclusiv în rețeaua Internet.

Să precizăm, că în Occident nu există țări în care ar funcționa legi separate ce ar reglementa publicitatea politică, dar faptul în sine nu împiedică pe nimeni să adopte asemenea legi. 

În Franța, publicitatea politică, tradițional considerată propagandă, este interzisă în legislația electorală. Interdicția se aplică nu doar la partidele politice, ci și la orice organizație ale cărei mesaje publicitare ar viza un obiectiv politic. În acest sens, este relevantă hotărârea CtEDO care vizează noțiunea de publicitate ”politică” în cauza Animal Defenders International vs United Kingdom din 22 aprilie 2013[4]. CtEDO subliniază disparitatea legislațiilor statelor părți la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.  

Publicitatea politică este interzisă în marea majoritate a țărilor din Europa: Germania, Belgia, Danemarca, Regatul Unit, Irlanda, Portugalia, Norvegia, Suedia, Elveția, Franța și altele. În Italia aceasta este permisă doar pe canalele locale, fiind interzisă pe cele naționale. Publicitatea politică plătită este autorizată în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia. În Bosnia și Herțegovina și Croația publicitatea politică este permisă doar în perioada electorală, 60 de zile până la scrutin.

Cum e la noi

În Codul electoral avem definiția agitației electorale: acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali.

În Legea cu privire la publicitate avem definiția publicității: informaţie publică despre persoane, mărfuri (lucrări, servicii), idei sau iniţiative (informaţie publicitară, material publicitar) menită să suscite şi să susţină interesul public faţă de acestea, să contribuie la comercializarea lor şi să ridice prestigiul producătorului.

În CSMA art. 72. prevede: publicitatea politică şi cea electorală se difuzează în conformitate cu prevederile Codului electoral şi ale Legii nr.1227/1997 cu privire la publicitate. 

Constatăm, prin urmare, atât lipsa definițiilor juridice, cât și reglementările publicității politice. În plus, definiția agitației electorale este defectuoasă. Potrivit definiției, furnizorii de servicii media pot difuza nelimitat mesaje, subiecte, programe audiovizuale întregi, cu participarea politicienilor în perioade extraelectorale și/sau cu participarea candidaților în campaniile electorale. Singura condiție ar fi să nu se specifice scopul sau să se specifice că scopul nu este de a-l determina pe cineva să voteze protagonistul/protagoniștii conținuturilor editoriale.

Cât legislația nu interzice publicitatea politică, prezența de facto a acesteia la ecran nu poate fi sancționată. Este vorba, inclusiv, de publicitatea politică, plasată contra cost, de partidul Șor, partid neanunțat în afara legii. Publicitatea în cauză nu are caracter terorist, nu conține pornografie infantilă sau mesaje ce incită la ură etc. Deci, nu poate fi interzisă nici în temeiul altor legi naționale în vigoare. Pe de altă parte, niște prevederi separate care ar interzice ori ar sancționa plasarea anume a publicității politice a partidului Șor ar fi neavenite, deoarece ar ridica multe întrebări rezonabile:

  • De ce regulile de joc sunt schimbate în timpul jocului?
  • De ce asemenea reguli nu au fost impuse pentru toți, până acum?
  • În ce măsură atare reguli ar pune stavilă publicității politice a partidelor de guvernare, publicității politice prezentate la ecran drept informare despre actul guvernării? etc.

Situația constatată acum este identică celor constatate și anterior, inclusiv la ultimele alegeri parlamentare și la ultimele alegeri generale locale. Doar că nu s-a întreprins efectiv nimic pentru a preveni și a contracara atare situații. În lipsa cadrului juridic suficient, dar convenabil tuturor guvernărilor de până acum, rămâne doar speranța iluzorie că și concurenții electorali, și mass-media vor acționa cu bună credință.

Soluții eventuale

Varianta I

La nivel de CA (în perioada post-electorală și la distanță acceptabilă până la următoarele alegeri):

  • În Regulamentul conținuturilor audiovizuale să fie introduse norme care ar reglementa publicitatea politică prin:
  1. O definiție a noțiunii în sensul actului normativ respectiv al CA;
  2. La necesitate, definiții ale altor noțiuni, precum informare politică/electorală, agitație electorală sau publicitate/propagandă electorală;
  3. Norme care să permită ori să interzică în serviciile media publicitatea politică în perioade extraelectorale;
  4. Norme, dacă publicitatea politică este permisă, care ar reglementa cu claritate difuzarea ei, cu respectarea anumitor principii – tratamentului egal și/sau al tratamentului proporțional; cu criterii concrete de măsurare exactă a gradului în care sunt respectate principiile;
  5. Norme, dacă publicitatea politică este permisă, care ar reglementa cu claritate difuzarea ei de către furnizorii publici și privați și condițiile în care poate fi difuzată (în ce volum, când, gratuit ori contra cost etc.);
  6. Norme care, de exemplu, ar interzice publicitatea politică în serviciile media în ultimele 6 luni până la viitoarele alegeri. Termenul de 6 luni, dat fiind că în RM alegerile nu au o dată fixă, ca în multe țări, să fie calculat, bunăoară, fie de la data scrutinului, fie de la prima zi a perioadei electorale a alegerilor anterioare;
  7. În funcție de normele de reglementare a publicității politice, să fie operate modificări corespunzătoare în actele normative  relevante în vigoare ale CA (conținutul licenței; modelul de raportare a activității;  metodologia de monitorizare etc.);
  8. Periodic, obiectul monitorizării CA să vizeze fenomenul, la care ne referim.
  • Codul de conduită al furnizorilor de servicii media ar putea fi completat cu noi norme corespunzătoare, adoptate după consultări suficiente cu subiecții Codului și recomandate de către CA pentru a fi respectate.
  • La inițiativa CA ar putea fi elaborat, dezbătut și adoptat un document de co-reglementare care ar viza exact problematica fenomenului publicității politice și modul de supraveghere a respectării lui.

La nivel legislativ (perioada este greu de estimat):

  • Să fie readus în discuții proiectul noii legi cu privire la publicitate, votat de parlament în primă lectură încă în anul 2018, în care în premieră este definită publicitatea politică, să fie completat/îmbunătățit și să fie votat în lectură finală.
  • Să fie amendat Codul electoral (sau să fie elaborat unul nou) pentru a elucida toate aspectele legate de activitatea mass-mediei în perioade electorale și extraelectorale, inclusiv aspectele ce vizează ceea ce azi înțelegem prin agitație electorală și ceea ce azi încă nu-i definit ca publicitate politică. 
  • În CSMA, dacă este necesar, să fie modificate corespunzător sancțiunile pentru nerespectarea noilor norme vizând publicitatea politică. 

Varianta II

Luăm în calcul:

  • că legislația nu interzice expres publicitatea politică;
  • că CA, potrivit art. 75 al CSMA, are atribuția de a elabora și a supraveghea punerea în aplicare a reglementărilor privind conținuturile serviciilor media audiovizuale;
  • că perioada electorală este una specifică și că sunt necesare reguli speciale pentru conținuturile audiovizuale în respectiva perioadă.

Acțiuni ale CA:

  1. în timp util (suficient pentru furnizori până la începutul perioadei electorale) CA elaborează și adoptă norme clare în Regulamentul conținuturilor audiovizuale pentru întreaga perioadă electorală, nu doar pentru campania electorală;
  2. normele să vizeze indicatori ce pot fi cu ușurință măsurați, precum:
  1. spațiu de emisie aproximativ egal dedicat politicienilor și partidelor politice în conținuturile editoriale,
  2. frecvență aproximativ egală a aparițiilor politicienilor/partidelor în conținuturile editoriale,
  3. aceleași ore de emisie sau ore de emisie comparabile în care apar politicienii/partidele în conținuturi editoriale,
  4. spații aproximativ egale, în același interval de timp și cu frecvență egală pentru publicitate politică plătită, dacă acest lucru îl solicită mai mulți politicieni/partide, începând cu a doua solicitare. Cât publicitatea politică nu-i consacrată juridic, ea este perfectată în documente contabile ca publicitate comercială și trebuie să se supună regulilor în vigoare. Dacă publicitatea politică este definită în Regulamentul conținuturilor, atunci norma poate prevedea ca publicitatea politică să fie marcată corespunzător și să fie ori să nu fie separată de publicitatea comercială și de mesajele de interes public (denumite azi impropriu ”publicitate socială” în legislație);
  5. tarifele pentru publicitate politică să fie aceleași pentru toți comanditarii;
  6. să nu fie acceptate comenzi de publicitate electorală contra plată de la alte entități, decât politicieni/partide;
  7. posibil să existe și alte aspecte de reglementat (cerințe pentru conținutul publicității politice, cerințe pentru datele cu caracter personal etc.);
  1. să fie elaborat, adoptat și remis furnizorilor un tabel-tip de evidență:
  1. a conținuturilor editoriale care vizează politicieni/partide (data/ora/protagoniști/durata etc.),
  2. a publicității politice conta plată (data/ora/comanditar/durata/tarif etc.)
  1. să fie stabilit mecanismul de verificare a furnizorilor pe acest segment, inclusiv:
  1. cât de des și pe ce perioadă să fie prezentate la CA tabelele-tip completate,
  2. cum să fie verificate la veridicitate datele din tabelele completate (pot fi făcute monitorizări paralele selective și apoi – comparate rezultatele acestora cu cele din tabele, de exemplu),
  3. datele verificărilor să fie făcute publice,
  4. să fie indicate eventualele sancțiuni, prevăzute în CSMA pentru derogări vizând conținuturile audiovizuale și/sau comunicările comerciale.  

Aceste acțiuni se încadrează în prevederile legislației în vigoare și ar putea fi eficiente fără a aștepta noi legi.

Puncte de referință în căutarea soluțiilor

Cu siguranță, normele, dacă se ajunge la ele, trebuie să fie conforme standardelor internaționale în materie de alegeri și mass-media.

Standardele, în acest context, se referă la principala responsabilitate a mass-mediei: respectarea drepturilor egale ale candidaților de a se adresa alegătorilor prin intermediul televiziunii. Aceste drepturi, în principal, constau în următoarele:

- dreptul la un volum egal de emisie;

- dreptul la o frecvență egală a comunicărilor către alegători;

- dreptul egal la momentul zilei în care sunt difuzate comunicările și, prin urmare, dreptul egal la audiența potențială a televiziunii;

- dreptul la taxe egale pentru utilizarea ratelor egale de emisie contra plată. De specificat că, dacă un candidat nu are bani pentru desfășurarea campaniei electorale prin intermediul mass-mediei, principiul egalității nu va fi încălcat în mod formal. Este motivul din care în unele țări, inclusiv în RM, există obligația furnizorilor publici de servicii media de a oferi timp de emisie gratuit.

Să observăm, că asigurarea drepturilor egale ale candidaților vizează latura ”cantitativă” a problemei și se referă la campania electorală. Nu vizează perioada extraelectorală, nu vizează conținutul comunicărilor electorale și nici conținutul comunicărilor editoriale.

Pentru conținuturile editoriale atât în perioada electorală, cât și în perioada extraelectorală rămân în vigoare rigorile impuse furnizorilor de servicii media de legislația audiovizuală, rigori care să nu le afecteze libertatea editorială. Dar ca această libertate să nu fie utilizată abuziv, în scopuri partinice oculte, mai realistă ar fi calea completării legislației cu norme de natură ”cantitativă”. Adică, după ce sunt definite juridic noțiunile necesare, să fie prevăzute obligațiuni concrete ce ar viza, de exemplu, respectarea principiului proporționalității în volumul de emisie cu caracter politic în conținuturile editoriale de orice gen și respectarea drepturilor egale ale partidelor/formațiunilor politice de acces la emisie (volum, frecvență, moment al zilei și taxe). 

Abordarea ”cantitativă” ar fi mai ușor de realizat, iar rezultatele ei - mai ușor de monitorizat. Abordarea ”calitativă”, adică o monitorizare a conținutului mesajelor editoriale cu scopul de a atesta prezența sau lipsa publicității politice, deși posibilă, ar solicita, după caz, expertize lingvistice, stilistice, semantice, semiotice etc., etc., care ar fi dificile și ar dura în timp.

Cât privește conținutul mesajelor politice ale candidaților ori partidelor, aici restricții juridice în afara celor existente nu sunt necesare și nici oportune. 

În final, reiterăm disponibilitatea noastră de a continua discuțiile, oricâte ar fi necesare și în orice format, pentru a identifica și pune în aplicare remedii se ar asigura realmente o informare adecvată a cetățenilor despre întregul proces politic/electoral din țară.

Pentru conformitate,

Vasile State, Ion Bunduchi, Alexandru Dorogan, Asociația Presei Electronice (APEL) ;

Eugen Rîbca, Petru Macovei, Asociația Presei Independente (API).

01 septembrie 2020


comments powered by Disqus
centrul de consultanţă şi asistenţă Baza de date API Campania Acces la Justitie
MEMBRII API
Persoane juridice
Persoane fizice
CONSTANTIN GRIGORIȚĂ
fotoreporter
NELLY UNCUȚĂ
jurnalistă liber profesionistă
CONSTANTIN UZDRIȘ
jurnalist
MIRCEA ZATUȘEVCHI
fotojurnalist
NICOLAE MISAIL
jurnalist, fost redactor-şef al ziarelor "Sfatul ţării" şi "Ora fermierului"
VITALIE CAZACU
jurnalist, director al agenţiei de presă "DECA-Press", unul dintre fondatorii API
NATA ALBOT
jurnalistă
http://nataalbot.md/
Membri de onoare
JUDY YABLONKY (SUA)
jurnalistă, iniţiatoarea constituirii API
MARK CERNOFF (SUA)
fost voluntar la API
JACK RONALD (SUA)
expert media
TUDOR IAȘCENCO
directorul ziarului ”Cuvântul”, fondator al API
PIOTR MARCINIAK (Polonia)
fost ambasador al Poloniei în Republica Moldova
Propaganda este nociva
REDACȚIILE API LA MINUT
Fostul avocat al lui Vlad Filat: Plahotniuc îi promitea lui Filat că-l va scoate din pușcărie. Ei au rămas prieteni până-n ultima clipă
Igor Popa, fostul avocat al lui Vlad Filat susține că spune că Vladimir Plahotniuc și Vlad Filat țin până în ziua de astăzi legătura și…
23 Septembrie 2020
Statele Unite au început testarea unui nou vaccin anti-COVID pe 60.000 de voluntari
Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania multinaţională Janssen a început să fie testat pe scară largă în SUA pe 60.000 de voluntari, transmite Digi24. Este…
23 Septembrie 2020
Ambasadorul României: Alegerile prezidențiale trebuie să fie în conformitate cu standartele internaționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția
Ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniță, susține că procesul electoral pentru alegerile prezidențiale stabilite la 1 noiembrie trebuie să fie în conformitate cu standartele internaționale și…
23 Septembrie 2020
Ambasadorul României: Alegerile prezidențiale trebuie să fie în conformitate cu standartele internaționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția
Ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniță, susține că procesul electoral pentru alegerile prezidențiale stabilite la 1 noiembrie trebuie să fie în conformitate cu standartele internaționale și…
23 Septembrie 2020
Президент Литвы: Церемония инаугурации не придает Лукашенко легитимности
Литва не признает Александра Лукашенко законным президентом Беларуси, и организованная в Минске церемония инаугурации этой ситуации не изменит, заявил президент ... The post Президент Литвы:…
Numărul secţiilor de votare în Rezina va rămâne neschimbat
Numărul secţiilor de votare în Rezina va rămâne neschimbat Primarul or. Rezina, Simion Tatarov, în scopul asigurării condiţiilor normale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor…
23 Septembrie 2020
Citiți joi în ediția print a Ziarului de Gardă
În ediția de joi, 24 septembrie, faceți cunoștință cu Cazimir Trocin, proaspătul șef al Batalionului cu Destinație Specială „Fulger”. La o lună de la numirea…
23 Septembrie 2020
Vrei să devii membru API?
Regulamentul de obţinere, menţinere şi pierdere a calităţii de membru al Asociaţiei Presei Independente (API)
vezi detalii...
Moldova curată



The english version of site is out of work