en
Versiunea veche a site-ului

API este membru al Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor de Ştiri
(World Association of Newspapers and News Publishers – WAN/IFRA)


API: 20 de ani pentru o presă profesionistă, neangajată şi profitabilă
Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova

3 mai 2014 – 3 mai 2015

În perioada de referinţă mass-media din R. Moldova nu a evoluat, iar pe anumite segmente a involuat. Clasamentele internaţionale au plasat ţara noastră printre statele cu presă “parţial liberă”, la fel ca în ultimii ani. În această perioadă presa autohtonă a fost puternic marcată de două evenimente principale – semnarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova şi UE şi  alegerile parlamentare şi alegerile başcanului în autonomia găgăuză. Într-un an electoral, s-au accentuat problemele vechi: partizanatul politic al multor mass-medii influente care au favorizat sau au defavorizat anumiţi concurenţi electorali, neglijându-se astfel atât normele juridice, cât şi cele ale deontologiei profesionale. Mass-media rămâne politizată excesiv, noii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), ai Consiliilor de Observatori de la IPNA Compania ”Teleradio Moldova” şi de la IPRA Gagauziya Radio Televizionu” continuă să fie desemnaţi pe criterii politice, rămâne nesoluţionată problema accesului limitat al jurnaliştilor acreditaţi la Parlament.

Pericolul concentrării mass media în mâinile unor grupuri de politicieni

În anul 2014 au continuat demersurile publice ale societăţii civile pentru transparentizarea proprietăţilor mass-media, pledându-se, în acest sens, pentru adoptarea de către parlament a proiectului de lege nr. 240, cu privire la asigurarea transparenţei proprietăţii mass-media. Sub presinui constante proiectul a ajuns pe agenda parlamentului şi a fost votat în primă lectură pe 21 iulie, după un an de aşteptare. Deşi examinarea în lectura a doua ar fi trebuit să aibă loc, conform actelor normative, în cel mult 45 de zile de la adoptarea în primă lectură, deputaţii nu au votat proiectul nici până la expirarea mandatului lor la finele anului 2014. Noua componenţă a parlamentului a adoptat legea pe 5 martie 2015, dar fără un amendament important, prin care se interzicea înregistrarea companiilor în zonele off-shore. Fără acest amendament, transparenţa proprietăţilor mass-media nu va fi asigurată pe deplin.

Pericolul concentrării se poate extinde şi în anul 2015, odată cu trecerea de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră. Programul de tranziţie la televiziunea digitală a fost votat de Guvern abia pe 22 aprilie 2015, deşi R. Moldova s-a angajat să desfăşoare procesul de tranziţie până pe 17 iunie 2015. În aceste condiţii, unii experţi întrevăd riscul ca noile licente digitale să ajungă în mâinile aceloraşi politicieni care deţin în prezent cele mai influente mass-medii. Situaţia s-ar putea agrava şi mai mult dacă, din lipsa mijloacelor pecuniare, ar dispărea mai mulţi radiodifuzori locali/regionali. Rămâne iminent pericolul de monopolizare a pieţei audiovizualului şi după tranziţia la televiziunea digitală terestră.

Presa în campania electorală

Într-un an electoral, fenomenul politizării presei a depăşit toate limitele. Aşa cum au arătat monitorizările efectuate de Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, prin intermediul a trei organizaţii de media – CJI, API şi APEL, dar şi monitorizările efectuate de CCA şi de către Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor a OSCE/BIDDO, majoritatea celor mai influente mass-medii, inclusiv radiodifuzorii naţionali Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3 a făcut partizanat politic, substituind jurnalismul cu propaganda. Reacţia CCA la comportamentul inadecvat al unor radiodifuzori în campania electorală nu s-a soldat cu efectul scontat şi din motivul imperfecţiunii cadrului juridic naţional de reglementare a domeniului audiovizualului.

Presiuni constante din partea factorului politic

Ca şi în timpurile guvernării comuniste, în perioada de referinţă au existat tentative clare din partea politicienilor de a controla politic mass-media din R. Moldova. Atât prin implicarea în politicile editoriale ale instituţiilor de presă pe care le patronează, cât şi prin unele decizii pe care le-au luat în Guvern sau Parlament, aceştia au demonstrat că nu sunt pregătiţi să respecte standardele europene în domeniul mass-media.

Un exemplu concret este tergiversarea de către Comisia parlamentară pentru mass-media, timp de mai bine de un an, a alegerii noilor membri ai Consiliului de Observatori al IPNA Compania "Teleradio-Moldova”. Pe parcursul întregului an 2014, CO a fost nefuncţional, având doar 3 membri în loc de 9. La începutul lunii martie 2015, parlamentul a ales în sfârşit  4 membri ai CO, pentru cele 6 locuri vacante, dar a respins câţiva experţi media care nu aveau acoperire politică. Cele patru locuri în CO au fost partajate politic între PLDM şi PDM, partide aflate la guvernare. Societatea civilă este îngrijorată de faptul că celelate 2 locuri din CO, pentru care a fost anunţat un nou concurs, ar putea fi partajate pe acelaşi criteriu.

Un alt exemplu elocvent de neînţelegere de către actualii guvernanţi a standardelor europene în domeniul mass-media este recenta iniţiativă legislativă a deputaţilor PLDM şi PDM privind modificarea Codului audiovizualului şi a Legii cu privire la libertatea de exprimare. Deşi autorii proiectului de lege declarau că şi-au propus să asigure securitatea mediului informaţional din R. Moldova, în realitate ei au atacat mai multe norme ce ţin de libertatea presei şi libertatea de exprimare. Proiectul a trezit un val de critici dure în mass- media şi în societate. Autorilor proiectului li s-a reproşat că, sub paravanul luptei cu propaganda rusească, vor să limiteze libertatea de exprimare. Organizaţiile de media au dezaprobat secretomania şi graba de care au dat dovadă legiuitorii, prezentând în parlament iniţiativa legislativă fără consultări prealabile cu societatea civilă şi au solicitat să fie amânată examinarea proiectului de lege. ”Constatăm cu maximă îngrijorare că noua iniţiativă legislativă conţine stipulări care, fiind adoptate, ar pune în mare pericol atât libertatea presei, cât şi libertatea de exprimare”, se menţionează într-o declaraţie de presă a acestor organizaţii. Au provocat critici şi alte prevederi din proiectul respectiv de lege, cum ar fi faptul că autorul informaţiilor răspândite prin orice mijloc de informare în masă trebuie să fie individualizat şi identificabil; necesitatea de a prezenta dovezi în programele audiovizuale în care sunt aduse acuzaţii unor persoane privind comportamente şi fapte ilegale; obligaţia moderatorilor de programe audiovizuale de a solicita dreptul la replică al persoanelor vizate etc. Sub presiunea opiniei publice, proiectul de lege nu a fost supus votului în varianta iniţială, iar politicienii au declarat că vor iniţia dezbateri publice.

Limitarea accesului la informaţie

Perioada de referinţă a fost marcată de limitarea accesului la informaţie a jurnaliştilor acreditaţi la Parlament. Pe parcursul anului, a fost restricţionat accesul reprezentanţilor presei la şedinţele plenare ale deputaţilor. Jurnaliştilor li s-a rezervat o sala mică, unde au fost instalate 2 monitoare, iar informaţia care ajunge pe monitoare este selectată şi filtrată de către specialişti din parlament. Cerinţele societăţii civile şi ale breslei jurnalistice de a asigura condiţii de muncă mai bune pentru jurnaliştii acreditaţi la Parlament au rămas fără răspuns din partea deputaţilor.

De notat că, anterior a existat şi un proiect de lege, votat doar în primă lectură, prin care şedinţele Guvernului nu vor mai fi transmise în regim on-line. Atunci, societatea civilă a învinuit Guvernul de tentativa de a reduce din transparenţa decizională.

La iniţiativa Centrului pentru Jurnalism Independent, un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii privind accesul la informaţie (art. 15, 16) şi a Codului Contravenţional (art.71) a fost înregistrat la Parlament pe 27 iunie, de către un grup de deputaţi PLR. Proiectul prevedea reducerea termenului de prezentare a informaţiei până la 10 zile şi înăsprirea pedepselor pentru persoanele responsabile care încalcă legislaţia cu privire la accesul la informaţie. Proiectul însă nu a fost examinat de Parlamentul de legislatura a XIX-ea şi a fost exclus din procedura legislativă.

În februarie 2015, Biroul permanent al Parlamentului a aprobat un nou regulament de acreditare a jurnaliştilor care conţine prevederi restrictive ce ar putea îngrădi accesul unor instituţii mass-media la informaţia din Parlament. Art. 5, de exemplu, stipulează că pot obţine acreditarea doar instituţiile care au ”o politică editorială independentă, echidistantă, garantând pluralismul de opinii”, prevedere care lasă loc de interpretări.

Securitatea spaţiului informaţional

În perioada de referinţă s-a vorbit mult despre necesitatea securizării spaţiului informaţional, dar nu au fost adoptate decizii concrete în această privinţă. În luna iulie, CCA a sancţionat Prime TV, TV7, RTR Moldova, Ren TV Moldova care retransmit posturi de televiziune din Federaţia Rusă şi a decis suspendarea emisiei postului Rossia 24 pe teritoriul R. Moldova timp de 6 luni. Argumentele CCA au fost că posturile ruseşti utilizează instrumente de propagandă agresive, promovează şi intensifică zvonuri neconfirmate, manipulează prin text şi imagini, dezinformează şi manipulează opinia publică referitor la evenimentele din Ucraina. Din păcate, măsurile CCA nu au avut efectul scontat, deoarece Rossia 24 a fost transmis în continuare în autonomia găgăuză şi în alte regiuni ale ţării. Societatea civilă din domeniu pledează pentru adoptarea unei legi privind securitatea spaţiului informaţional.

În septembrie 2014, Comisia parlamentară pentru mass-media a votat un proiect de lege, propus de deputaţii PLR, care prevedea interdicţia de a difuza pe teritoriul R. Moldova pentru radiodifuzorii care sprijină separatismul şi transmit mesaje violente. Documentul nu a fost însă examinat în şedinţa plenară a parlamentului şi a fost exclus din procedura legislativă a noului Parlament.

În lipsa unei legislaţii adecvate, războiul informaţional s-a intensificat. Abia după ce s-a văzut impactul propagandei ruseşti asupra rezultatelor alegerilor din autonomia găgăuză, care ar putea să fie valabil şi în cazul alegerilor locale generale din luna iunie, problema securizării spaţiului informaţional a revenit în actualitate. Există câteva proiecte de legi în acest sens, însă deocamdată acestea nu au fost examinate.

Mass-media din autonomía găgăuză şi regiunea transnistreană

Criza administrativă de la Compania publică regională "Gagauziya Radio Televizionu", soldată cu mai multe procese de judecată, controlul politic asupra Consiliului de Observatori, au blocat activitatea radiodifuzorului public din regiune. Situaţia a fost influenţată şi de alegerile başcanului autonomiei găgăuze, care s-au desfăşurat în martie 2015.

La 4 noiembrie 2014, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii UTA Găgăuzia nr. 66 cu privire la televiziune şi radio, care conţine mai multe prevederi ce contravin Constituţiei Republicii Moldova, Codului Audiovizualului, Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legii cu privire la libertatea de exprimare etc. Proiectul prevede trecerea în competenţa Comitetului executiv al Găgăuziei a eliberării licenţei de emisie, licenţei de utilizare şi autorizaţiei de retransmisie, precum şi substituirea competenţelor legale ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului de supraveghere a respectării prevederilor legislaţiei audiovizuale de către deţinătorii de licenţe de emisie şi autorizaţii de retransmisie şi sancţionarea acestora în cazul încălcărilor. De asemenea, s-a propus modificarea procedurii de alegere şi destituire a membrilor Consiliului de Observatori al radiodifuzorului public regional, şi anume, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. ONG-urile de media au cerut Adunării Populare să respingă acest proiect de lege. Cu tóate acestea, el a fost votat, iar legea a fost promulgată în aceeaşi zi de către fostul başcan Mihail Formuzal. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a calificat acest act drept ilegal şi a sesizat Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, Procuratura Generală, Curtea Constituţională şi Serviciul de Informaţii şi Securitate. La moment, Cancelaria de Stat a contestat această lege în judecată.

În regiunea transnistreană a continuat degradarea situaţiei privind libertatea de exprimare şi a drepturilor omului. În august 2014, liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk a emis un decret prin care a obligat autorităţile publice, organizaţiile şi cetăţenii de rând să înştienţeze comitetul de securitate al regiunii separatiste despre toate cazurile depistate în sisteme informaţionale, inclusiv pe Internet, care pot fi calificate drept acţiuni sau informaţii extremiste. În martie, 2015, a fost arestat jurnalistul şi activistul Serghei Ilcenco, căruia i s-a incriminat că ar fi postat în reţelele de socializare mesaje anonime cu îndemnuri la răsturnarea regimului de la Tiraspol. Surse din anturajul lui Ilcenco au infirmat acuzaţiile şi nu exclud că e vorba de un scenariu bine regizat împotriva activistului care în ultimul timp a adoptat o poziţie critică tranşantă faţă de liderul regiunii Evghenii Şevciuk.

Agresarea verbală şi fizică a jurnaliştilor

Nici în această perioadă nu au încetat acţiunile de intimidare a reprezentanţilor mass-media.

Pe 3 iunie jurnaliştii portalului de ştiri Gagauzinfo.md au fost scoşi din sala de şedinţe a Adunării Populare din UTA Găgăuzia şi li s-a interzis să filmeze un scandal ce se iscase între deputaţi în timpul dezbaterilor. „Ne-au dat afară de acolo. Noi ne-am apropiat cu camera, am bătut la uşă, am deschis-o şi am încercat să intrăm. A ieşit un consilier, ne-a împins, barându-ne accesul şi chiar ne-a înjurat“, a povestit directorul portalului.

Pe 20 iunie a fost reţinut pentru 72 de ore reporterul stagiar Vadim Ungureanu şi a fost percheziţionat sediul redacţiei portalului de ştiri Deschide.md. Redacţia a calificat incidentul drept „o acţiune de răzbunare” din partea MAI, pentru faptul că portalul publicase mai multe investigaţii ce vizau acest minister.

Pe 21 iunie a fost agresat fizic activistul civic şi militantul pentru drepturile omului Oleg Brega. În seara zilei, un grup de persoane mascate l-ar fi stropit cu spray în ochi şi l-ar fi lovit cu picioarele, ulterior, jurnalistul având nevoie de îngrijiri medicale. Conform imaginilor video postate pe portalul Curaj.md, a doua zi, în dimineaţa de duminică, 22 iunie, Oleg Brega a fost insultat şi agresat fizic de şoferul automobilului cu numere de înmatriculare RM P 007. Deranjat de faptul că activistul filma automobilul, şoferul a lovit camera de filmat şi, respectiv, în Brega. Din imagini se vede cum, la scurt timp, în automobilul în cauză a urcat deputata PCRM Maria Postoico.

Pe 25 august reporterul RISE Moldova Iurie Sanduţa a fost ameninţat de către Ruslan Siloci, a cărui companie apărea în investigaţia despre o schemă transnaţională de spălare de bani în proporţii deosebit de mari, publicată pe site-ul Rise.md. Iurie Sanduţa a declarat că de pe numărul de telefon ce îi aparţine lui Ruslan Siloci a fost ameninţat pe un ton nervos: „Dacă nu ştergi poza şi textul cu mine, ai să vezi tu...”. În investigaţie era dezvăluită cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est, în care au fost implicaţi un văr de-al lui Vladimir Putin, ofiţeri FSB, firme ruseşti, companii offshore, bănci din Rusia, Letonia şi Moldova, judecători moldoveni, agenţi proxy şi figuri importante ale lumii interlope.

Un alt caz de intimidare a jurnaliştilor a avut loc la Corjova, unde echipa Publika TV, care a asistat la ceremonia de început de an şcolar de la gimnaziul din localitate, a fost agresată verbal de miliţienii transnistreni. Cei aproximativ 20 de miliţieni s-au arătat deranjaţi că au fost filmaţi şi au vrut să confişte camera şi materialul video.

În septembrie, Ziarul de Gardă a fost supus unui atac cibernetic. Reprezentanţii companiei de hosting au fost nevoiţi să suspende site-ul până la remedierea situaţiei. Anterior, în aceeaşi lună, avusese loc un alt atac extern, după postarea articolului „Casa de lux şi femeia din spatele ÎPS Vladimir”, când pagina web Zdg.md a fost blocată.

Pe 4 martie 2015 a fost agresată fizic reportera Jurnal TV Cătălina Roşca care se afla la Judecătoria Orhei, unde urma să fie examinat un dosar penal în care figura ca martor deputatul PDM Constantin Ţuţu. După şedinţă, reportera a declarat că o persoană din anturajul deputatului Constantin Ţuţu ar fi llovit-o cu pumnul în burtă, în momentul în care îi adresase o întrebare deputatului. Declaraţiile au fost confirmate şi de avocatul Roman Zadoinov, aflat în preajmă, însă Constantin Ţuţu a infirmat acuzaţiile. Cazul este investigat de Inspectoratul de Poliţie din Orhei.

Recomandări

Guvernanţii din R. Moldova ar trebui să conştientizeze pe deplin rolul important pe care îl are mass-media în construirea unui stat democratic şi să trateze presa în conformitate cu standardele europene.

Pentru aceasta, recomandăm autorităţilor:

  • să realizeze fără tergiversări prevederile incluse în Programul de activitate a Guvernului pentru perioada 2015-2018, referitoare la mass-media;
  • să creeze condiţii de muncă decente jurnaliştilor acreditaţi la Parlament şi să permită accesul reprezentanţilor mass-media la şedinţele în plen ale Parlamentului;
  • să renunţe la practicile înregistrate până acum de a influenţa politicile editoriale sau de a-şi aservi instituţiile de presă, iar politicienii - patroni de media să nu trateze instituţiile de presă ca pe nişte filiale de partid;
  • să asigure securitatea spaţiului informaţional al R. Moldova prin mecanisme legale care nu ar afecta dreptul la libera exprimare şi alte valori ale presei libere;
  • să adopte un nou Cod al audiovizualului, care ar exprima o viziune modernă, europeană în audiovizual;
  • să asigure independenţa reală a Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi a Consiliilor de Observatori ale radiodifuzorilor publici, inclusiv prin aplicarea unor criterii de numire a membrilor în baza profesionalismului, şi nu a reprezentativităţii politice;
  • să întreprindă măsuri concrete şi eficiente care ar garanta ca tranziţia la televiziunea digitală terestră se va face în beneficiul cetăţenilor, şi nu al celor care vor să monopolizeze  domeniul audiovizualului;
  • să ajusteze legea privind accesul la informaţie la cerinţele erei digitale şi la practicile de guvernare electronică;
  • să comunice eficient cu jurnaliştii şi instituţiile mass-media, să reacţioneze în timp util la semnalele care parvin de la cetăţeni prin intermediul presei şi să se autosesizeze de fiecare dată când sunt ridicate în presă probleme de interes public.

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociaţia Presei Independente

Asociaţia Presei Electronice

Comitetul pentru Libertatea Presei

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova

Centrul „Acces-info”

Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

comments powered by Disqus
MEMBRII API
Persoane juridice
Persoane fizice
VITALIE CAZACU
jurnalist, director al agenţiei de presă "DECA-Press", unul dintre fondatorii API
DUMITRU MITITELU
jurnalist, redactor al ziarului "Gazeta de Vest", unul dintre fondatorii API
NICOLAE MISAIL
jurnalist, fost redactor-şef al ziarelor "Sfatul ţării" şi "Ora fermierului"
CONSTANTIN GRIGORIȚĂ
fotoreporter
NELLY UNCUȚĂ
jurnalistă liber profesionistă
NATA ALBOT
jurnalistă
http://nataalbot.md/
Membri de onoare
JUDY YABLONKI (SUA)
jurnalistă, iniţiatoarea constituirii API
MARK CERNOFF (SUA)
fost voluntar la API
JACK RONALD (SUA)
expert media
PIOTR MARCINIAK (Polonia)
fost ambasador al Poloniei în Republica Moldova
ZIARELE API LA MINUT
Среди участников бельцкого полумарафона разыграют беговые часы
Фото: balti.run Во время «Balti Half Marathon» компания «Garmin» предоставляет всем участникам соревновательных дистанций шанс выиграть важный и полезный для всех бегунов гаджет — беговые…
28 Aprilie 2017
Фото дня: "Свеча" на центральной площади обретает законченный облик
Фото Владимира Петрусевича Фото дня: "Свеча" на центральной площади обретает законченный обликФасад высотки в центре Бельц стеклят.
28 Aprilie 2017
Liliana Palihovici și-a depus mandatul de deputat
Liliana Palihovici, vicepreşedintele Parlamentului R. Moldova, și-a depus mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut la sfârșitul ședinței de astăzi a Parlamentului. „Astăzi, în societatea…
28 Aprilie 2017
Modele comunitare Ciclist în Europa și... la Chișinău
  Statisticile arată că, în orașele europene, tot mai multă lume renunță la mașină în favoarea bicicletei. Copenhaga, Amsterdam sau Strasbourg sunt campioane la acest…
28 Aprilie 2017
Kievul a confiscat averea fostului președinte Ianukovici
Ucraina a lansat vineri, 28 aprilie, procesul de recuperare de active în valoare de 1,4 miliarde de euro aparținând fostului președinte Viktor Ianukovici sau rudelor…
28 Aprilie 2017
(VIDEO) Imagini cu camera ascunsă din biroul ministrului Transporturilor
Reprezentanții Centrului Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au făcut publice imaginile video privind acțiunile de corupție pasivă în care ar fi fost vizat Iurie Chirinciuc,…
28 Aprilie 2017
Бордюры на Стрыйской в Бельцах опустили
К жалобам жителей прислушались. Фото А. Образцова Ремонт улицы возобновился после зимнего перерыва. 28.04.2017 - 17:55
28 Aprilie 2017
Vrei să devii membru API?
Regulamentul de obţinere, menţinere şi pierdere a calităţii de membru al Asociaţiei Presei Independente (API)
vezi detalii...
Moldova curată



The english version of site is out of work