en
Versiunea veche a site-ului
consiliul de presa

API este semnatară a Codului Deontologic al jurnalistului din R. Moldova.

API este membru al Asociației Mondiale a Ziarelor și a Producătorilor de Știri

(World Association of Newspapers and News Publishers - WAN/IFRA)

Ştiri API
Jurnalistul trebuie să prezinte realitățile și istoriile oamenilor pentru a schimba lucruri și destine
Foto: Constantin Grigoriță

Oamenii sunt interesați de istoriile altor oameni, sunt curioși să știe cum s-au descurcat alții în anumite situații în care se regăsesc și ei. Astfel materialele jurnalistice care au drept protagoniști oameni simpli vor avea întâietate în preferințele publicului. Despre istoriile umane – de la idee la realizare, „firul roșu” al poveștii și împletirea informației, au învățat reporteri de la mai multe redacții regionale și naționale, în cadrul unei instruiri desfășurate de Asociația Presei Independente (API) la 24-25 martie 2022.

Fiecare om din oricare comunitate poate deveni eroul unui longread, doar trebuie pus într-un context potrivit. Despre aceasta, dar și despre ce este jurnalismul narativ, ce elemente îl deosebesc de alt gen jurnalistic, cum se identifică subiectele și cum se aleg eroii, au discutat cei 13 jurnaliști împreună cu expertele Polina Cupcea, portalul Oamenisikilometri.md și Eugenia Crețu de la Radio Europa Liberă. Acestea au împărtășit din experiența lor de documentare, realizare și prezentare a istoriilor umane în format text și video.

„Arată, nu spune”

„Acum jurnaliștii fac știri din declarații de pe Facebook, din live-uri, informațiile nu sunt verificate, se dă o singură opinie, dar istoriile umane nu le poți realiza în așa mod”, explică Polina Cupcea. Jurnalista spune că succesul unei istorii este rezultatul mai multor acțiuni ale reporterului: „În jurnalism este esențial să faci teren, să mergi la fața locului, să te întâlnești cu oameni, să-i asculți, să găsești contextul în care vrei să spui povestea. Jurnalistul trebuie să petreacă mai mult timp cu eroul său ca să simtă atmosfera. E una să stai de vorbă două ore cu eroul despre care scrii și alta e să petreci două zile cu el. Pe lângă toate, curiozitatea jurnalistului este esențială în redarea detaliilor, chiar dacă scriem un text, cuvintele noastre trebuie „să arate”, nu doar să spună”.

„Jurnalismul este o putere și poate schimba lucrurile”

Polina Cupcea este sigură că jurnaliștii au putere să schimbe lucrurile în societate, dacă vor relata sistematic despre anumite probleme sau fenomene, vor contacta experți și vor prezenta soluții. „Cele mai populare sunt subiectele sociale identificate în localitățile rurale. Un longread poate fi scris despre oricare cetățean din țara noastră, fiecare om e o istorie aparte și se confruntă cu o problemă aparte, iar noi în calitate de jurnaliști trebuie să vorbim despre asta. Totodată, să nu uităm că povestea nu va fi completă, dacă nu prezentăm și declarația funcționarului responsabil de rezolvare. Instituțiile statului trebuie să facă în așa fel încât legile să funcționeze, iar jurnaliștii care depistează lacune trebuie să bată alarma. Le recomand jurnaliștilor să fie mai critici, să aibă „penițele mai ascuțite”, atunci când merg la prezentări de rapoarte să fie informați, să pună întrebări, să cunoască realitatea ca să poată compara cifrele și să poată analiza. Mi-ar plăcea să văd mai multe materiale care abordează sistematic probleme, prezintă lacunele din sistem, „trag de funcționari”, ca rezultat, treptat, lucrurile se pot schimba, iar soluțiile pot fi găsite”, mai spune P. Cupcea.

Despre „ingredientele” unei istorii video și cum să spunem istorii în imagini, și nu în cuvinte, a povestit jurnalista Eugenia Crețu. „Cele mai frumoase povești sunt despre oameni. Ele evocă emoții, merg la inima spectatorilor, ating coardele lor sensibile sau dorințele, prezintă o soluție, motivează, îi fac să empatizeze, să rezoneze. Spectatorii vor ține minte, mai degrabă, cum i-ați făcut să se simtă, decât ce le-ați spus. La fel e important să găsiți o morală, dacă nici voi nu știți care e mesajul poveștii, nimeni nu va înțelege de ce ați spus-o și ce ar trebui să înțeleagă din ea. Fiți expliciți, oferiți toate detaliile posibile, dacă publicul rămâne cu întrebări după ce vă citește sau privește, nu v-ați făcut treaba până la capăt. Cele mai bune istorii video sunt ca și filmele, care rămân în memorie încă mult timp după ce s-au terminat”.

Jurnaliștii spun că rutina zilnică într-o redacție presupune multe știri de actualitate și au mai puțin timp pentru a documenta și realiza istorii despre oameni, dar recunosc că acestea sunt unele din cele mai adevărate, interesante și preferate de cititori.

La ziarul „Unghiul” din Ungheni istoriile umane sunt citite de public pentru că prezintă poveștile consătenilor lor sau a celor din satele vecine. „Jurnaliștilor din presa regională le este mai ușor să ajungă la oameni, sunt mai aproape de ei. Dar criza de reporteri din redacții afectează și ceea ce apare pe paginile ziarului. Noi suntem responsabili și de fluxul zilnic de știri, iar pentru teren avem mai puțin timp”, spune redactora ziarului, Natalia Morari

„La redacția Unghiul publicăm istorii despre și cu oameni o dată sau de două ori în lună. Astfel de materiale sunt populare, pentru că le citesc oamenii din sate, care sunt curioși să cunoască ce se mai întâmplă în alte localități. Oamenii au încredere în presă, chiar se adresează la noi pentru a raporta anumite probleme și cred că noi le putem rezolva”, mai spune jurnalista.

Chiar și în redacțiile specializate este loc pentru povești, este de părere Ion Preașcă, redactor la portalul Mold-street.com, specializat în analiză și investigații economice. Jurnalistul spune că și în astfel de redacții se găsește loc pentru longread-uri. „Și textele din domeniul economic pot fi transformate în „povești”, folosim elemente specifice longread-ului, pentru a descrie istoriile unor afaceri, întreprinderi, prezentăm „poveștile” unor fraude. Cum au menționat și expertele de la instruire, pentru a înțelege mai bine unele fenomene, în cazul nostru, unele cifre, trebuie să le prezentăm publicului prin comparație: când spunem că într-un internat prețul unui prânz este de 8 lei pentru o persoană, adăugăm că este egal cu prețul unui baton de ciocolată, ca oamenii să înțeleagă ce valoare au acești bani și ce poți cumpăra cu ei”, spune I. Preașcă. 

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Instruiri și transfer de bune practici pentru profesionalizarea mass-media independente”, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) şi finanţat de Ambasada SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.

 

comments powered by Disqus
centrul de consultanţă şi asistenţă Baza de date API
MEMBRII API
Persoane juridice
Persoane fizice
CONSTANTIN GRIGORIȚĂ
fotoreporter
NELLY UNCUȚĂ
jurnalistă liber profesionistă
CONSTANTIN UZDRIȘ
jurnalist
MIRCEA ZATUȘEVCHI
fotojurnalist
NICOLAE MISAIL
jurnalist, fost redactor-şef al ziarelor "Sfatul ţării" şi "Ora fermierului"
VITALIE CAZACU
jurnalist, director al agenţiei de presă "DECA-Press", unul dintre fondatorii API
NATA ALBOT
jurnalistă
http://nataalbot.md/
Membri de onoare
JUDY YABLONKY (SUA)
jurnalistă, iniţiatoarea constituirii API
MARK CERNOFF (SUA)
fost voluntar la API
JACK RONALD (SUA)
expert media
TUDOR IAȘCENCO
directorul ziarului ”Cuvântul”, fondator al API
PIOTR MARCINIAK (Polonia)
fost ambasador al Poloniei în Republica Moldova
Propaganda este nociva
REDACȚIILE API LA MINUT
Un articol de Laurențiu Pleșca în Gazeta de Chișinău, 1 Iulie 2022 la toate chioșcurile și oficiile poștale din Moldova
Gazeta de Chișinău, 1 Iulie 2022 la toate chioșcurile și oficiile poștale din Moldova Republica Moldova obține statutul de țară candidată UE, dar cu ce…
2 Iulie 2022
Norvegia anunță o donație de aproape un miliard de euro pentru Ucraina
Norvegia a anunțat vineri o donație de aproape un miliard de euro pentru Ucraina pe o perioadă de doi ani, în timpul unei vizite în…
2 Iulie 2022
Borșul ucrainean, înscris pe lista UNESCO a patrimoniului în pericol de dispariție. Reacția Moscovei: „Este xenofobie”
Agenția culturală a ONU (UNESCO) a înscris vineri tradiția borșului ucrainean pe lista patrimoniului cultural pe cale de dispariție, într-un demers solicitat de Kiev, dar…
1 Iulie 2022
Pentru IMM – Victoriabank te ajută să_ți construiești o afacere modernă cu Eu4Business EBRD Credit
Pentru IMM Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line Pentru IMM
1 Iulie 2022
За полгода в Молдове завели 22 дела о сексуальном насилии над детьми
С января по июнь 2022 года правоохранительные органы Молдовы завели 22 уголовных дела о сексуальном насилии и эксплуатации детей. Из них 17 — по факту…
LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 128. Prim-ministrul Norvegiei, la Kiev: „Vom aloca un miliard de euro pentru Ucraina”
Ziua de 1 iulie a început cu noi atacuri rusești asupra regiunilor Odesa și Nikolaev. În regiunea Odesa, rachetele rușilor au lovit un bloc de…
1 Iulie 2022
Киев требует от Турции арестовать судно с украинским зерном под российским флагом
Украина потребовала от Турции арестовать грузовой корабль «Жибек Жолы» («Шелковый Путь»). Оно везёт украинское зерно, вывезенное из захваченного РФ порта Бердянск, и ходит под российским…
ЕС предложил выделить миллиард евро экономической помощь Украине
Глава Еврокомиссии Урсула фон дер Ляйен сообщила об инициативе выделить 1 миллиард евро срочной экономической помощи Украине. «Сегодня мы предлагаем 1 миллиард евро для Украины.…
România oferă ajutor R. Moldova după atacul cu rachete din Odesa. Bogan Aurescu: „În măsura în care putem să ajutăm, o vom face”
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că România este dispusă să ajute victimele atacului cu rachetă de vineri dimineață, 1 iulie, din regiunea…
1 Iulie 2022
Vrei să devii membru API?
Regulamentul de obţinere, menţinere şi pierdere a calităţii de membru al Asociaţiei Presei Independente (API)
vezi detalii...
Moldova curată
Civic



The english version of site is out of work