28 iunie 2011
REPORTER SPECIAL: Cu cât salariul în plic va fi mai mare, cu atât pensiile vor fi mai mici

În R. Moldova peste 127 de mii de angajaţi au fost angajaţi neformal, fără contract de muncă, respectiv, aceştia îşi primesc salariile “în plic”, adică la negru. Potrivit ministrei Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, în sectorul agricol şi comerţ fiecare al patrulea loc de muncă este ilegal.

Pentru reducerea practicii de salarizare „în plic”, a contabilităţii duble şi „muncii la negru”, Guvernul a aprobat recent Planul de acţiuni privind reducerea acestor practici. Din dorinţa de a se eschiva de plata impozitelor, mulţi patroni propun angajaţilor să lucreze fără contract de muncă sau să accepte salariul “în plic”. Mai exact, aceasta ar însemna că angajatul nu beneficiază de asigurări sociale, medicale, de un concediu anual plătit sau de o pensie decentă. Şi asta pentru că pensia se calculează în baza salariului indicat oficial în baza de date a fondului social. Totodată, angajaţii nu sunt asiguraţi de riscurile care pot apărea la locul de muncă, cum ar fi indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă, indemnizaţii pentru accidente de muncă sau indemnizaţii de concediere.

Planul de acţiuni prezentat la Guvern prevede sporirea amenzilor atât pentru angajatori, cât şi pentru angajatul care acceptă salariul “în plic”.

Şi contractele de muncă vor fi mai strict verificate. Astfel, Planul prevede înregistrarea şi evidenţa contractelor individuale de muncă încheiate la întreprinderile mici din sectorul privat cu un efectiv de până la 20 persoane, de către agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă, preturi sau primării şi înregistrarea statelor de personal la inspectoratele teritoriale de muncă, de către întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul privat cu un efectiv de până la 50 salariaţi.

Mai mult, în cazul fixării repetate de către Inspecţia Muncii a practicării activităţii de muncă fără forme legale, contractul individual de muncă încheiat cu conducătorul unităţii va înceta şi persoana va fi eliberată din serviciu.

Impozitele sunt de vină

Viorica Antonov, expert în politici sociale şi dezvoltare în cadrul “IDIS Viitorul”, susţine că angajatorii care nu respectă cadrul legal se plâng deseori că impozitele şi taxele sunt foarte mari. „Până nu demult legislaţia nu prevedea pedepse pentru evaziunea fiscală şi aceasta a devenit un fenomen. Astfel, legea nu prevede sancţiuni expres pentru astfel de practici de remunerări, iar angajaţii, din anumite motive se văd nevoiţi să accepte regulile impuse de patroni. În general, tinerii îşi asumă acest risc mai uşor decât lucrătorii cu vechime în muncă, care preferă să încheie contractul de muncă cu angajatorii, luând astfel măsuri de securitate cum ar fi plata pensiei, pentru îngrijirea medicală, concediul plătit, etc. În cazul în care întreprinderile preferă să angajeze muncitori tineri, necalificaţi, va exista un efect puternic de evaziuni fiscale şi plata salariilor în plic. Evaziunea fiscală implică faptul că contractele de muncă sunt semnate fictiv ori acestea lipsesc. Astfel, muncitorii/lucrătorii sunt într-o situaţie mult mai riscantă, fiindcă nu sunt protejaţi de legislaţia muncii, în schimb, ei beneficiază de salarii mari şi prime suplimentare, în comparaţie cu ceilalţi care activează în baza contractului de muncă. În mod natural, evaziunile fiscale duc la un deficit de venituri în fondurile sociale şi respectiv, la reducerea contribuţiilor de pensii care sunt finanţate prin taxe generale – adică din contribuţiile angajatorilor”, explică Viorica Antonov.

Vina o poartă ambele părţi

Elena S., o tânără angajată (numele a fost schimbat la solicitarea acesteia) spune că a acceptat să primească salariul la negru şi să se angajeze fără contract de muncă la insistenţa patronului, dar nu şi-a dat seama că prin decizia sa a încălcat legislaţia. “Era primul meu loc de muncă şi încă nu ştiam ce prevede Codul muncii şi care sunt drepturile mele ca angajat. N-am ştiut că trebuia să am o carte de muncă imediat ce am fost angajată, iar, după cum am aflat mai târziu, în documente era indicat doar salariul minim care era impozitat, restul primeam “în plic”, cum s-ar spune la negru. Când m-am angajat într-o companie mai serioasă, am semnat imediat contract de muncă şi am insistat să-mi fie impozitat salariul pentru că am înţeles că tot eu voi avea de pierdut”, spune Elena.

De cealaltă parte, juriştii consideră că vina aparţine în egală măsură atât a angajatorului, cât şi a salariatului. Avocatul Vitalie Zamă sugerează angajaţilor să solicite patronilor semnarea unui contract de muncă legal, care să prevadă cu exactitate salariul pe care îl va primi. “De multe ori, angajaţii cred că dacă se eschivează de la plata impozitului vor fi plătiţi mai bine. Nu este aşa. Angajaţii se pot adresa la Inspectoratul Muncii care poate interveni şi le pot explica chiar ce sumă urmează să li se reţină angajaţilor din salariu. Deseori, salariaţii acceptă conştient aceste situaţii şi cer patronilor să le respecte drepturile abia când se ciocnesc de situaţii neplăcute când au nevoie de anumite indemnizaţii cum ar fi cele de boală, de naştere sau legate de accidente la locul de muncă”, explică juristul.

De obicei, angajaţii refuză să depună plângeri sau să sesizeze organele competente pentru a-şi apăra drepturile. “În 2010 am primit peste 1000 de petiţii din partea persoanelor care au muncit la negru. Numai că aceştia depun plângeri abia la eliberarea din funcţie, când îşi dau seama că nu li s-au făcut însemnări în cartea de muncă sau nu li se achită salariul pentru câteva luni”, explică Victor Ţurcan, şef de direcţie la Inspecţia Muncii.

Diana Lungu, Asociaţia Presei Independente

Alte titluri

REPORTER SPECIAL: Alegeri locale încheiate, primari aleşi

REPORTER SPECIAL: Turul II al alegerilor locale generale va fi în 253 de localităţi

REPORTER SPECIAL: Uniunea Europeană acordă asistenţă pentru familiile de migranţi din Moldova

REPORTER SPECIAL: De Ziua Libertăţii Presei, jurnaliştii au adoptat un nou Cod deontologic

REPORTER SPECIAL CORESPONDENŢĂ DIN STRASBOURG II

REPORTER SPECIAL CORESPONDENŢĂ DIN STRASBOURG

REPORTER SPECIAL: Centrele maternale – o şansă pentru victimele violenţei domestice

REPORTER SPECIAL: În patru ani vom avea 700 km de drumuri reparate

REPORTER SPECIAL: Creşte numărul copiilor, victime ale accidentelor rutiere

REPORTER SPECIAL: Prima zi de boală - din contul angajatului

REPORTER SPECIAL: În 2013, fără vize în Uniunea Europeană?

REPORTER SPECIAL: Tinerii din Moldova au mai multe oferte de studii peste hotare

REPORTER SPECIAL: Se scumpesc abonamentele telefonice

REPORTER SPECIAL: Până la Paşte sinistraţii vor primi cheile de la case

REPORTER SPECIAL: Farmaciile sunt obligate să reducă preţurile la medicamente

REPORTER SPECIAL: Paşapoartele biometrice – biletul de trecere în spaţiul Schengen

REPORTER SPECIAL: Alegerile parlamentare anticipate: candidaţii sub lupă

REPORTER SPECIAL: De ce a eşuat referendumul?

REPORTER SPECIAL: Undă verde pentru exportul în Rusia: toate 140 companii acceptate

REPORTER SPECIAL: Observatorii OSCE şi CSI: alegerile au fost transparente

REPORTER SPECIAL: Totalurile CEC: alegeri valabile cu 929 de voturi anulate

REPORTER SPECIAL: Nivelul corupţiei este în creştere

REPORTER SPECIAL: 450.000 euro, preţul torturii în R. Moldova detalii